Muntii Fagaras – denumiti de Emmanuel de Martonne in anul 1907 “Alpii Transilvaniei”, sunt cu siguranta cei mai impresionanti munti din Romania. Sunt de fapt „cei mai semeti, cei mai inalti, cei mai glaciati, cei mai alpini si cei mai putini orizontali” dupa cum zicea marele geolog Marcian Bleahu.
Localizare: muntii Fagaras sunt o subunitate a lantului Carpatilor Meridionali, fiind delimitati de Muntii Piatra Craiului spre est, Defileul Oltului la vest, depresiunile Campulung, Bradetu si Jiblea la sud si depresiunea Fagarasului la nord.
Acces: majoritatea turistilor care doresc sa descopere Muntii Fagaras abordeaza acest masiv dinspre depresiunea Fagarasului din orasele Sibiu, Brasov, Fagaras.
Daca ajungeti in unul din aceste orase cu masina va sugeram sa continuati drumul dinspre Sibiu/Brasov spre unul din satele de la baza muntelui, de unde pornesc traseele turistice.
Localitati de la baza muntelui de unde pleaca traseele turistice:
> in partea de nord a Muntilor Fagaras sunt: satul Sebesul de Sus, satul Avrig, satul Porumbacu de Sus, satul Cartisoara, orasul Victoria, satul Sambata de Sus, satul Breaza, satul Dejani;
> in partea de sud a Muntilor Fagaras: satul Arefu, satul Bradetu.
Recomandare privind accesul – deoarece in partea nordica a Fagarasului, lungimea crestelor secundare (ce pornesc din creasta principala) este mai mica, in medie 10 km, fac ca accesul pentru cei care sunt pe jos sa fie mult mai facil.
Daca hotarati sa luati unul din microbuzele care circula intre Sibiu si Brasov, nu uitati sa-i specificati soferului localitatea unde doriti sa coborati.
De la drumul european va trebui sa continuati pe un drum secundar (comunal) care urmareste directia vaii.
Transfagarasanul – dupa cum ii zice si numele este soseaua care traverseaza Muntii Fagaras – DN7C (drumul national 7C). Acesta porneste din localitatea Bascov, judetul Arges si se termina la Cartisoarea, intersectand drumul european Sibiu – Brasov. Are lungimea totala de 151 km.
Pe timp de iarna este inchis, in perioada 1 noiembrie – 30 iunie intre kilometrul 104 (Piscul Negru) si km 130 (cabana Balea Cascada);
Fiind o sosea asfaltata care urca in zona lacului Balea, pana la altitudinea de 2042m, multi turisti prefera aceasta ruta de acces.
Pentru cei care faceti „ auto-stopul” aceasta ruta de acces este una dintre cele mai facile. Dezavantajul este ca zona este destul de aglomerata.
Creasta Principala: lungimea acesteia, in linie dreapta intre Turnul Rosu la Rudarita este de 70 km. Desfasurandu-i sinuozitatea constatam insa ca are o lungime de 87 km. Pentru cei care va ganditi sa o parcurgeti integral ar fi bine sa va documentati bine despre logististica traseului, mancare, adapost, prognoza meteo.
Latimea creastei ajunge la 40 km, suprafata totala insumand 3000 km2.
Geologie – Muntii Fagaras s-au inaltat in orogeneza alpina (252 – 66 milioane de ani in urma). Ridicarile geologice si scufundarea bazinului Transilvaniei au facut ca la sfarsitul cuaternarului partea inalta a Fagarasului sa se afle deasupra limitei zăpezilor permanente. Ca urmare aici s-au instalat gheţari. Zona glaciară a cuprins ambii versanţi.
Temperatura si clima: in functie de perioada in care doriti sa vizitati Muntii Fagaras, va trebui sa aveti un echipament de munte adaptat la conditiile de aici. Temperatura medie anuala (la peste 1800m) este de 2 grade C. La peste 1800m iarna dureaza sase, sapte luni. Cea mai friguroasa luna este luna ianuarie (-11 grade C) iar cea mai calduroasa, luna iulie (+7gr C).
In zilele de vara se pot atinge temperaturi de 25 gr C. Vremea este insa destul de instabila putandu-se trece usor de la cer senin cu soare la furtuna.
Reglemetari in zona Muntilor Fagaras – o suprafata de 198 ha din ceea ce reprezinta Fagarasul, este inglobat in aria protejata Natura 2000.
Pentru a parcurge traseele din muntii Fagaras, nu trebuie sa achitati nicio taxa de intrare in zona. Regulile ce trebuiesc respectate in acest perimetru sunt cele de bun simt, pe care orice montaniard ar trebui sa le aiba.
Este interzisa: abandonarea deseurilor, colectarea florei si a faunei salbatice, hranirea animalelor salbatice si folosirea mijloacelor motorizate in perimetrul rezervatiilor naturale.
Cazare si campare: la pensiuni agro-turistice – multe dintre vaile pe care se face accesul spre muntii Fagaras sunt brazdate cu pensiuni. Majoritatea sunt insa la altitudine destul de joasa, deci in majoritatea cazurilor nu veti reusi sa vedeti partea frumoasa a muntilor daca hotarati sa ramaneti la poalele muntilor. Pretul mediu la pensiunile din zona este de 120 lei/noapte/camera.
Cabane montane – daca veti consulta harta muntilor Fagaras, veti constata ca pe multe din traseele turistice se gasesc cabane montane. Majoritatea sunt de dimensiuni mici si ofera conditii minime de comfort, la un pret modic de 20-25 lei. Cabanele care ofera conditiile cele mai bune, pentru cei pretentiosi, sunt in zona lacului Balea (cabana Paltinul si cabana Bâlea).
Refugii si campare la cort: trekkingul in muntii Fagaras se poate face innoptand in refugiile montane. Distanta dintre refugii este in general de maxim la o zi de mers. In plin sezon este posibil sa nu gasiti locuri in refugii datorita aglomeratiei. Capacitatea lor este in jur de 10 -15 persoane.
Daca luati cortul cu d-voastra puteti practica bivuacul (montarea cortului pentru o singura noapte) de-a lungul intregului masiv. Zonele in care se pun de obicei corturile sunt: zona lacurilor Avrig, Călțun, Capra, Podragu si in preajma refugiilor turistice. Daca veti campa in aceste zone, cu siguranta veti gasi si izvoare cu apa potabila.
Sfaturi utile inainte de a pleca de acasa: in functie de activitatea care doriti sa o practicati, trebuie sa luati cu voi: cort (daca nu innoptati la refugii sau cabane), sac de dormit (va recomandam unul calduros deoarece chiar si in noptile de vara temperaturile pot ajunge si la 5 grade C), primus si butelie (dupa o zi lunga de trekking, nimic nu se compara cu o supa calda), haine de ploaie impermeabile, bocanci cu talpa aderenta pe stanca, haine calduroase. Nu strica sa aveti la voi inclusiv manusi si caciula.
Nu uitați: să cumpărați ori de pe internet ori din orașele mai mari prin care treceți o hartă a masivului.
Va recomandam: sa luati la voi mancare usoara deoarece va trebui sa o carați în rucsac. Singura zona de unde va puteți realimenta este lângă lacul Bâlea. La cabanele montane mai puteți achiziționa unele produse, dar mai mult dulciuri, deci ar fi bine să veniți pregătiți de acasă.
Activități ce pot fi făcute în munții Făgăraș:
Drumetii – intreg masivul este împânzit cu trasee de trekking. Pentru a le parcurge nu trebuie sa aveti cunostinte speciale, trebuie sa aveti minimum de echipament montan, descris mai sus.
Incercati sa va dozati efortul, traseele de creasta in majoritatea zonelor urca pe mai multe varfuri, insumand diferente de nivel considerabile.
Daca va hotarati sa faceti o traversare a intregului masiv va trebui sa va rezervati de la 4 la 6 zile pentru acesta excursie.
Alpinism – în ciuda reliefului spectaculos modelat de ghețari și a faptului ca sunt cei mai înalti munți din Romania, Fagarasii sunt lipsiți de pereți înalți. Acest fapt a determinat inexistenta unor trasee alpine de mare dificultate care să duca la o intensa activitate de alpinism/escalada. Crestele (muchiile) orientate spre nord sunt insa destul de sportive, unele intalnim grade de dificultate incepand cu grade de la 1B la 4B.
Pentru a le parcurge, doritorii trebuie sa aibă cu ei corzi/semi-corzi, amaraje mobile și tot echipamentul necesar pentru alpinism.
Zonele de interes pentru trasee de alpinism in Fagaras sunt: Valea Sambetei (Colţul Bălăceni), Valea Viştişoarei (peretele din fundul vǎii), Valea Ucea Mare şi Valea Podragului, Creasta Vartopel – Arpăşel, Vanătoarea lui Buteanu (pereţii vestic şi estic), şi pereţii care mărginesc spre est Vîrful Negoiu, peretele Călţunului.
Trail running – unul dintre cele mai importante concursuri de alergare montana din Romania se desfasoara in Fagaras – concursul Ultra Trail Fagaras. Cu o diferenta de nivel considerabila si o durata de desfasurare de trei zile, este considerat o adevarata provocare.
Ciclism – foarte multi ciclisti, romani si straini sunt atrasi ca un magnet de soseaua ce traverseaza M-tii Fagaras (TransFagarasanul). Urcarea pe bicicleta pana la punctul cel mai inalt (lacul Balea) este considerata o adevarata performanta. Daca va hotarati sa parcurgeti acest traseu, va trebui sa aveti o foarte buna pregatire fizica. Daca reusiti, veti fi rasplatiti de coborarea ce vă așteapta de partea cealaltă a tunelului de lângă lacul Bâlea.
Catarare pe gheata – iarna, langa lacul Balea se formeaza o cascada de gheata, asa ca multi cataratori vin aici pe perioada hibernala.
Muntii Fagaras pe timp de iarna – multi turisti vin iarna in zona lacului Balea pentru schi de tura, alpinism sau pentru a vizita Hotelul de Gheata care se construieste in fiecare iarna din blocuri de gheata din lacul Balea.
Accesul pe timp de iarna se poate face cu masina pana in zona cabanei Balea-Cascada. De acolo urcarea (aprox 1200m) se face cu telecabina. Costul/persoana este de 25 lei.
Pentru a practica sporturile de iarna in acesti munti, trebuie sa aveti cunostinte avansate de schi (daca ramaneti in zona lacului Balea) cat si de alpinism de iarna daca doriti sa explorati imprejurimile.
Avalanşele constituie cel mai mare pericol cu care se confrunta alpiniştii, schiorii şi turiştii ce efectuează ascensiuni de iarnă în Munţii Făgăraşului. În aceşti munţi s-au produs cele mai mari şi mai periculoase avalanşe cunoscute la noi.
[…] crestei Munților Făgăraș este o provocare. Cresta principală are în linie dreaptă 50km […]