Pestera Batranului este situată în munții Pădurea Craiului, subunitate a munților Apuseni. Este una din acele peșteri potrivite pentru o prima interacțiune cu speologia.
Are atât galerii mari, cât și strâmtori, zone unde trebuie să cațeri, multe formațiuni, un curs de apă subteran dar și faună cavernicolă diversă.
Locație: pestera se găsește în cătunul Gugu. Este aproape de localitatea Șuncuiuș, mai exact pe platoul carstic imașul Bătrânului, în versantul nord-estic al Dealului Crucii.
Acces: pe marcaj turistic bandă albastră + punct roșu > se urmărește marcajul punct roșu pornind din localitatea Vadu Crișului. După ce poteca trece de peștera Caprei și Pestera Devențului marcajele se bifurcă și noi continuăm pe marcaj bandă albastră.
Atenție, poteca nu este foarte bine marcată. Timpul necesar pentru a ajunge la peșteră este mare, circa 2 ore. Drumetia, nu este cea mai bună soluție de a ajunge la peșteră.
Acces rutier: din localitatea Aleșd continuați spre satul Aștileu și apoi spre satul Tomnatic pe drumul județean 764 (în direcția Roșia). Dacă nu aveți pe cineva cu voi care să știe accesul până la peșteră, este destul de greu să o găsiți.
Zona nu este foarte cunoscută și accesul până la peșteră este nesemnalizat. Cea mai sigură variantă este să întrebați localnicii, în general ei știu unde se găsește peștera.
Acces în pestera Bătrânului: pentru a putea intra va trebui să obțineți toate cele trei avize care se cer prin legislația României
- autorizatie de la Comisia Patrimoniu Speologic;
- aviz Centrul de Arii Protejate și Dezvotare Durabilă Bihor (CAPDD) care este custodele sitului în perimetrul caruia se află peștera;
- aviz de la Salvamont Salvaspeo Bh.
Echipament individual: salopetă, cască cu sistem de iluminat, cizme + mănuși, ham speologie, dispozitiv coborâre, lonje, blocatoare folosite la urcare pe coardă.
Echipament colectiv: coardă de 25m, 3 plachete cu verigi (sau carabiniere), 2 bucle de chingă sau dinema. Echiparea constă într-o mână curentă de acces și o verticală de 8m nefracționată. Spiturile sunt în stare bună.
Descriere pestera Bătrânului: prima explorare a peșterii pare să fi fost făcută de J. Czaran în anul 1905 și mai târziu de Jeannel și Racoviță în anul 1929.
Peștera Bătrânului face parte din sistemul Văii Piștireului.
Cursul de apă care se intră în peșteră la baza unui perete de stâncă a fost cel care a format cavitatea. El ajunge din nou la suprafață abia în defileul Crișului Repede, când iese din peștera de la Vadu Crișului.
Cele două peșteri (Batranului si Vadu crisului) fac parte din același sistem hidrologic.
Acest fapt a fost dovedit și prin colorările făcute cu fluoresceină la data de 16.05.1965. Ele au demonstrat si legătura dintre cele două peșteri. Lungimea galeriilor atinge 1100m iar denivelarea ajunge la aproape 70m.
Pestera Bătrânului este preponderent orizontală, ușor descendentă pe tot parcursul galeriei principale, exceptând intrarea.
Peștera este formată din două tipuri de galerii: una temporar activă (care drenează cursul de apă amintit mai sus) și alta uscată (fosilă) bogată în formațiuni stalagmitice.
Accesul în pestera Bătrânului se poate face prin unul dintre cele două puțuri care se găsesc în zona portalului.
Intrarea principală poate fi considerată cea de jos, care este de altfel și mult mai accesibilă ca și dimensiuni. Intrarea de sus este o galerie mai strâmtă care poate pune probleme persoanelor mai corpolente.
Ambele intrări au montate porți pentru blocarea accesului în subteran pe perioada de hibernare a liliecilor. Un alt impediment ce mai poate apărea când doriți să vizitați această peșteră este nivelul apei care intră în peșteră.
În zona de intrare, în apropierea porții (la baza puțului de 8m) galeria are dimensiuni destul de mici. La inundații, ploi torențiale sau topirea zăpezii accesul nu este tot timpul posibil. Consultați prognoza meteo!
Descriere traseu la vizită: o dată coborât puțul de 8m vă puteți lăsa hamul și restul echipamentului tehnic la baza puțului, nu veți mai avea nevoie de el. Pornind spre galeria activă (cu apă) dăm foarte repede de poartă.
Locul este destul de strâmt așa că ar fi bine să nu suferiți de claustrofobie. Continuăm pe o galerie nu foarte înaltă dar foarte interesantă prin prisma secțiunii rectangulare a galeriei, ca și cum ar fi realizată de om. Pe perete se pot vedea lingurițe de coroziune care atestă dezvoltarea galeriilor în regim freatic.
Avem de parcurs această galerie, după care ajungem la o săritoare unde găsim montată o scară și câteva bride metalice pentru a putea coborâ mai confortabil.
În baza puțului, unde este montată scara, intersectăm galeria principală a pesterii. Ne putem da seama de acest lucru și prin faptul că dimensiunile galeriilor sunt mult mai mari.
Cursul de apă este permanent (nu temporar ca și în zona de intrare). Apar formațiuni stalagminitice, draperii, coloane, scurgeri parietale.
În zona de tavan s-ar putea să vedeți una din coloniile de lilieci. Încercați să nu-i deranjați.
Continuăm incursiunea pe cursul apei până ajungem la o săritoare unde trebuie să fim atenți la descățărare. Sunt multe prize pe perete, așa că nu va fi dificil.
Suntem într-o galerie descendentă pardosită cu pietre și depozite aluvionare. Acordați atenție deosebită zonei de tavan, sunt foarte multe stalactite (de diferite dimensiuni) ce împodobesc peștera.
Ajungem la Sala Confluenței care este a doua cea mai mare sală din toată peștera. Înălțimea sălii ei este de circa 25m.
Din dreapta (în direcția de coborâre) vine o altă galerie (galeria Uscată). Continuăm momentan vizita în galeria cu Apă.
Imediat după confluență vom întâlni un sifon, care nu poate fi trecut decât cu echipament de scafandru. Îl putem ocoli urcând pe scara de 5m care ne duce într-o galerie fosilă. Vom vedea aici multe speleoteme dar și gururi cu apă foarte limpede.
Dacă priviți cu atenție, la gururi, o frumoasă crustă de calcit se găsește pe suprafața apei.
Este o galerie sportivă, va trebui să cățărați, să faceți ramonaj dar și să treceți prin cel mai strâmt loc din toată peștera, prin „gaura de șoarece”.
O dată trecuți de strâmtoare coborâm pe un tobogan de stâncă ce ne duce din nou la cursul de apă (la activ). În scurt timp apa se pierde într-un alt sifon.
Dacă vrem să ajungem în capătul peșterii va trebui să ne târâm printr-o galerie îngustă de doar 0,5 x 0,3 care ne scoate din nou la activ. Peștera se termină cu un târâș de circa 300m, parcurgerea lui fiind periculoasă din cauza riscului de inundare în caz de viitură.
Pentru a vedea și Galeria Uscată ne întoarcem pe același drum până ajungem la Sala Confluenței. Aici o luăm la stânga și urcăm puternic ascendent, uneori cățărând, pe bolovani și formațiuni.
Trecem printr-o serie de săli de mari dimensiuni dintre care una are 35m lățime și 10m înălțime iar alta are 45m x 19m.
Aici găsim cele mai mari spații subterane din peștera Bătrânului. Sunt foarte multe fomațiuni stalagmite și stalactite de mari dimensiuni dar și 2 coloane foarte înalte.
Puteți lua o pauză în capătul Sălii Mari după care va trebui să vă întoarceți pe același drum pe care ați intrat.
Faună: în pestera Batrânului putem întâlni colonii ale liliacului mare cu potcoavă,a liliacului obișnuit dar și salamandre și coleoptere.
În timpul vizitei se va face tot posibilul pentru a nu deranja viețuitoarele care trăiesc în peșteră. Nu este recomandat să punem lumina pe lilieci, să face gălăgie când suntem în apropierea lor sau să intrăm în peșteră în grupuri mari.