Pestera Vadu Crisului – Defileul Crisului Repede

Pestera Vadu Crisului este una din cele șase peșteri amenajate în munții Apuseni.

Peștera Vadu Crisului este un vechi şi bine cunoscut obiectiv turistic, fiind amenajată încă de la începutul secolului XX.

Peştera îşi trădează prezenţa prin tumultul apelor care, după ce i-au străbătut galeriile, se arunca în Crişul Repede printr-o frumoasă cascadă.

Este situată în inima defileului Crișului Repede pe care acest important râu transilvanean îl formează între Şuncuiuş şi Vadu Crişului. În bibliografia de specialitate o mai găsim și sub denumirea de Peștera lui Zichy.

A fost descoperită în anul 1903 de către cantonierul K. Handl, în perioada construirii căii ferate care traversează defileul. A fost explorată, cartată şi descrisă, pînă la primul sifon, de către J Czaran (1905). La foarte scurt timp după aceea, proprietarul terenului, contele Zichy realizează amenajarea turistică din podeţe şi scări de lemn.

Istoria cavităţii consemnează apoi cercetările de biospeologie întreprinse între 1921 şi 1927 de Institutul de speologie “E. Racoviţă”.

În anul 1969, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea o reamenajează cu scări şi podeţe metalice şi din beton şi o electrifică pe circa 600 m lungime. Momentan amenajarea a fost extinsă pe o suprafață mai mare iar condițiile de vizitare au fost mult îmbunătățite. Sistemul de iluminat electric a fost și el schimbat.

Lângă peșteră se află cascada cu același nume. Practic apa care formează peștera este aceeași care formează și cascada. Un aspect mai deosebit față de celelate peșteri amenajate din munții Apuseni este tocmai acest curs de apă.

Celelalte peșteri amenajate din zonă (Peștera de la Meziad, Peștera cu cristale din mina Farcu, Peștera Urșilor și Peștera Ungurul Mare) sunt toate peșteri fosile, fără cursuri de apă în subteran.

Momentan Pestera Vadu Crisului se află în custodia Muzeului Țării Crișurilor și este deschisă pentru a fi vizitată de publicul larg.

Localizare: Peștera se găsește în Munții Pădurea Craiului, subunitate a Munților Apuseni, în Defileul Crișului Repede, pe malul stâng geografic.

Întreg arealul se găsește în Situl Natura 2000 – Defileul Crișului Repede. Este o zonă cu mare potențial turistic atât din punct de vedere speologic cât și peisagistic.

Defileul este străbătut de multe marcaje turistice iar pereții de stâncă abundă în trasee de alpinism.

Un nou obiectiv turistic ce îl oferă zona este traseul de via ferrata din Peretele Zânelor.

Costuri vizitare Pestera Vadu Crisului: 10lei;

Program: luni – marți > închis;

                  miercuri – duminică > între orele 09:00 – 17:00.

Ultima intrare se face la ora 15,30. Pentru a vizita peștera nu aveți nevoie de niciun fel de echipament special.

Accesul auto se poate face dinspre localitățile Suncuiuș sau Vadu Crișului. În oricare dintre variante veți fi nevoiți să lăsați mașina în sat într-o parcare și să o luați pe jos spre defileu. Dacă doriți să vizitați Pestera Vadu Crisului noi vă sugerăm să lăsați mașina în satul Vadu Crișului în parcarea din fața sălii de sport. 

Până nu demult singura variantă de a ajunge din sat la peșteră era pe poteca de lângă calea ferată. În anul 2014 a fost deschis podul ce permite accesul turiștilor pe un alt traseu turistic spre peștera Vadul Crișului.

Marcajul se găsește pe malul stâng (geografic) al Crișului Repede. La circa 200m de parcarea de la sala de sport veți vedea un indicator pe pod ce vă îndreaptă spre peșteră. Poteca merge paralel cu crișul, în apropierea malurilor acestuia.

Traseul turistic ce trebuie urmat este punct roșu cu alb. Poteca nu este dificilă, nu are mari diferențe de nivel iar drumeția este foarte frumoasă din punct de vedere peisagistic.

Durată de timp de la parcare până la peșteră: 30-45minute.

Distanță de mers pe jos ~ 2,5km.

La peşteră se poate ajunge foarte comod şi cu trenul, deoarece ea se află la numai 300 m de halta Peştera, de pe linia de cale ferată Cluj-Napoca- Oradea.

Intrarea peșterii de la Vadu Crişului se găsește la o altitudine de 305 m, pe o terasă în stâncă, pe malul stâng al Crişului. Portalul este orientat spre est și se află la baza unui abrupt de stâncă. Cursul de apă care iese din peșteră a depus, în zona de confluenţă cu Crişul Repede, un depozit gros de travertin.

Pe suprafaţa acestuia sunt amplasate construcţiile unui vechi complex turistic format dintr-o cabană cu 130 locuri, un restaurant, magazii. Din păcate construcțiile ridicate la începutul sex XX se află acum în paragină.

Amenajarea peșterii Vadu Crișului este realizată din pasarele betonate sau metalice. În unele zone amenajarea se află chiar pe lângă cursul de apă ce curge prin peșteră. Uneori pasarelele trec pe deasupra apei. Sunt însă și pasarelele care duc traseul turistic prin galerii laterale sau prin galerii fosile, fără apă. Aici formațiunile calcaroase sunt mult mai bogate și mai frumoase.

Condiţii de vizitare. Datorită diversităţii şi importanţei faunei cavernicole, Pestera Vadu Crisului a fost declarată monument al naturii. Ca urmare, ea este închisă şi nu poate fi vizitată decât sub conducerea ghidului.

Golul subteran al peșterii de la Vadu Crișului este format dintr-o singură galerie, cu desfăşurare relativ meandrată. Galeria este lipsită de diverticule iar direcţia dezvoltării este stabilită de o diaclază. Din această cauză galeria prezintă în cea mai mare parte a sa un aspect caracteristic, fiind relativ îngustă dar având bolta ridicată uneori la peste 20 m.

La 100 m depărtare de intrare apare un prim sifon impenetrabil. Pasajul se ocolește printr-un nivel superior, fosil, care ia sfârşit în Sala Balconului după un traseu de 150m. Acesta este singurul sector în care concreţiunile şi în special scurgerile parietale sunt mai numeroase.

Majoritatea sunt însă degradate ca urmare a îndelungatei vizitări a peşterii în condiţii precare de supraveghere a vizitatorilor. Pe următorii 80 de metri, după ce se coboară din nou la nivelul cursului subteran, apa adâncă a acestuia ocupa întreaga lăţime a galeriei.

Apoi spaţiul se deschide în Sala Mare, după care peisajul subteran rămâne aproape neschimbat până la cel de al doilea sifon. Gasim plaje de pietriş şi argilă înşiruite pe cele două maluri ale pârâului. Acest al doilea sifon, situat la 750 m de la intrare, devine penetrabil în perioade mai secetoase. Permite astfel accesul în ultima porţiune a peşterii, mai bogat concreţionată şi formată din două coridoare convergente, dintre care doar unul este ocupat de apele pârâului.

La precipitații multe (primăvara, la topirea zăpezilor) vizitarea peșterii nu este posibilă datorită inundării unora din galeriile vizitabile ale peșterii.

Punctul terminus al peșterii îl constituie un al treilea sifon, de data aceasta permanent închis. Traversare acestuia impune utilizarea echipamentului de scafandru. Lungimea galeriei cuprinsă între intrare şi acest punct este de l 000 m.

Cursul de apă, cu un debit ce variază în funcție de precipitații provine din Peştera Bătrânului, aşa cum s-a dovedit prin marcarea cu fluoresceină. Cele două peșteri se găsesc una față de cealaltă la o distanță aeriană de 4,25km și o diferență de nivel de 270m.

Pe lângă speologie, drumeții și alpinism în zonă se mai practică și activități via ferrata sau rafting. Traseul de rafting cel mai uzitat din Defileului Crișului Repede este sectorul cuprins între Șuncuiuș și Vadu Crișului.

For english version