Vârful Vlădeasa este al doilea cel mai înalt vârf din Munții Apuseni.
O ascensiune pe timp de iarnă a vârfului este recomandat să se facă pe schiuri de tură sau cu rachete de zăpada. Datorită stratului mare de zăpadă înaintarea fără aceste accesorii ar fi dificilă.
Date generale: Munții Vlădeasa sunt o subunitate a Munțior Apuseni.
Masivul Vlădeasa formează o mare potcoavă un W cu deschiderea orientată spre nord. Cele două intrânduri sunt determinate de principalele ape ale masivului: valea Drăganului la est şi valea Iadului, la vest. Culmile care dau ocol izvoarelor văii Drăganului sînt cele mai înalte şi mai întinse.
Geologie: sunt constituiţi din roci vulcanice, au un relief asemănător cu cel al Masivului Biharia (forme greoaie, masive, cu pante înclinate dar uniforme).
Înălţimea medie a culmilor din zona de creastă este de 1 600 m.
Pentru a ajunge pe vârful Vlădeasa aveți mai multe variante:
- urcare dinspre Satul Rogojel pe marcaj banda albastră;
- dinspre Cascada Răchițele pe lângă Pietrele Albe;
- dinspre Valea Drăganului (pe la cascada Moara Dracului).
Cel mai accesibil traseu este cel dinspre Satul Rogojel.
Traseu recomandat: sat Rogojel – Cabana Vlădeasa – Vârful Vlădeasa (1835m) și cabana Meteorologică – Pietrele Albe – Cascada Răchițele – Valea Răchițele – satul Răchițele.
Dezavantajul în a face acest circuit este că dacă lăsați mașina în Rogojel aceasta va trebui recuperată. Distanța dintre satul Răchițele și Rogojel este de 20km.
Dacă doriți să scurtați traseul vă puteți întoarce de pe vârf pe același traseu pe care ați urcat. Ținând cont și de timpul care îl aveți la dispoziție puteți face acest traseu într-o zi sau două. În situația în care optați pentru două zile puteți înopta la cabana.
Acces: (dinspre Cluj Napoca sau Oradea, de pe drumul european E60 virați spre Satul Bologa > satul Săcuieu >satul Rogojel.
Lasați mașina lângă magazinul sătesc și continuați pe drumul ce duce spre sat. Încă 500m și vă apare o potecă în partea stângă în direcția de înaintare. Puteți continua și pe drum doar că ocoliți foarte mult. Marcajul (bandă albastră) continuă printre casele răsfirate ale satului Rogojel.
În această zonă se mai găsesc multe case autentice de lemn și se mai păstrează obiceiuri tradiționale românești. Dacă veniți în preajma Crăciunului cu siguranță veți vedea mulți oameni care încă păstrează obiceiul tăierii porcului. Să nu fiți mirați dacă cineva vă îmbie cu un păhărel de pălincă, băutură tradițională românescă.
Urcând dispre sat o primă oprire o puteți face la cabana Vlădeasa unde vă puteți hidrata cu un ceai cald.
Cabana (1430 m altitudine) este aşezată pe versantul estic al Munţilor Vlădeasa, în Poiana Frânturi. Are o capacitate de 32 de locuri în camere de 3—17 paturi; apă de izvor; bufet la cerere mâncare gătită.
Continuând traseul spre vârf urcăm de la cabană pe marcajul bandă roșie. Trecem pe lângă stâlpii de telescaun instalați aici încă din anul 2010. Din păcate amenajarea pârtiei nu a fost finalizată încă. Ieşim în golul alpin după circa 40 minute.
Ajungem în creasta principală a masivului și cotim la stânga pentru a ajunge la vârful Vlădeasa.
Urmând mereu creasta ajungem într-o şa cu vedere asupra vârfului. Orientându-ne după semnele de marcaj aplicate pe stânci sosim la vîrf după 1 oră de la plecarea din şa.
Pe timp de iarnă orientarea pe creastă cu ajutorul marcajelor nu este posibilă. Nu există stâlpi cu indicatoare. În principiu nu aveți unde să vă rătăciți, trebuie doar să păstrați linia crestei. O frumoasă panoramă se deschide spre Valea Henții, Satele Mârgău, Răchițele, Săcuieu.
Când condițiile meteo sunt favorabile aici se formează de multe ori mare de nori.
Un alt aspect specific peisajului crestei Munților Vlădeasa sunt brazii solitari din creastă încărcați cu zăpadă. Datorită vânturilor puternice care suflă aici brazii capătă forme foarte interesante.
Vlădeasa, cu înălţimea sa de 1835 m, este al doilea vârf ca altitudine al Munţilor Apuseni. El domină masivele învecinate oferind vederi cuprinzătoare asupra depresiunii Huedinului (spre est), asupra bazinului văii Drăganului şi munţilor Pădurea Craiului (spre vest).
Spre sud în prim plan apar platourile înalte din care se desprind cele două vîrfuri ale Butesei. Dacă aveți vizibilitate bună puteți vedea și vârful Bihorul, Munții Retezat sau Munții Rodnei. Pe vârf se găseşte cabana meteorologică, loc de adăpost pentru vreme rea.
De la vârf, urmând muchia destul de orizontală, mergem spre sud şi ajungem într-o şa cu vedere asupra Văii Seci şi a impresionantului abrupt de la Pietrele Albe. Dacă sunteți pe schiuri panta ce coboară din zona vârfului până la Pietrele Albe este unul dintre cele mai bune locuri de schi off-piste din Munții Apuseni.
Multă lume vine aici la schi de tură tocmai pentru acestă zonă. Priveliştea spre Pietrele Albe dispre vârf este formidabilă.
Dacă ajungeți aici pe timp de vară este bine să știți că există o potecă nemarcată prin partea superioară a Pietrelor. Este una din cele mai frumoase zone ale acestor munti.
Ajungând în dreptul Pietrelor Albe aveți două posilități: continuați coborârea spre valea Răchițele sau vă întoarceți la Cabana pe marcaj bandă albastră. Cel din urmă traseu merge paralel cu creasta pe care ați venit. Poteca este aproximativ pe curbă de nivel. Dacă doriți să continuați tura spre zona Padiș – Vărășoaia aveți și această opțiune.
Distanța se poate parcurge într-o singură zi. Dacă continuați coborârea spre Valea Răchițele veți avea în partea stângă stâncile Pietrele Albe. Intrăm în pădure și continuăm pe drumul forestier. Ajungem la Cascada Răchițele. Pe timp de iarnă această cascadă devine unul din locurile de antrenament ale cățărătorilor pe gheață.
Cascada Răchiţele se găsește în versantul estic al masivului Vlădeasa, pe Valea Seacă, afluent al pârâului Răchiţele la altitudinea de 1000 m. Cascada Răchiţele este constituită din două trepte care totalizează o diferenţă de nivel de circa 30 m. Apa a săpat la baza săritorii o marmită adâncă cu diametrul de 10 m.
Iarna, la Cascada Răchițele se organizează un festival hibernal – Festivalul pereților de gheață, concurs cu probe de cățărare pe gheață și dry tooling.
Pe timp de vară aici se pot face ture de canyoning. Un traseu interesant și nemarcat care mai merită făcut în această zonă este Traseul Grotelor. Acesta este un traseu cu grad de cățărare 1A și oferă în partea superioară frumoase perspective asupra văii Răchițele.
La plecare, când treceți prin localitatea Bologa nu ezitați să vizitați ruinele Cetății Bologa care se găsește pe Dealul Cetății.
