cazanele mari portile de fier dunare

Cazanele Dunării, cuprinzând cele două îngustări – Cazanele Mari şi Cazanele Mici reprezintă cea mai spectaculoasă porţiune din Defileul (sau Clisura) Dunării.

Înainte de construcţia barajului Porţile de Fier, în această zonă a cheilor, întregul debit al Dunării se strecura prin albia îngustă, cu cataracte. Apele formau vârtejuri şi păreau că fierb ca într-un cazan, de unde denumirea de Cazane. 

Construcţia barajului Porţile de Fier I a ridicat nivelul apei cu 30 m şi a domolit viteza curentului care depăşea 18km/h. In acest fel au dispărut zonele cu vârtejuri şi stânci colţuroase ce îngreunau navigaţia.

cazanele mari liliac defileul dunarii

Cazanele Dunării fac parte din Parcul Natural Porţile de Fier.

Simbolurile Parcului sunt turnurile Tricule, laleaua de Cazane şi fosila unui amonit ceea ce indică cele trei trăsături ale parcului: istorică, botanică şi geologică.

Cazanele Dunării este una din cele 18 arii naturale protejate din Parcul Natural Porţile de Fier. Este o rezervaţie mixtă ce conservă atât elemente floristice unice (laleaua de Cazane, clopoţeii Cazanelor, stânjenelul de stâncă, asociaţii vegetale submediteraneene), elemente faunistice (broasca ţestoasă de uscat -ţestoasa lui Hermann, vipera cu corn, scorpionul, guşterul etc) cât şi formaţiuni endocarstice (peşteri, avene) şi exocarstice (lapiezuri, doline, uvale).

parc portile de fier dunare broasca de uscatlapiezuri cazanele dunarii

Întreaga porţiune a Cazanelor Dunării, cuprinsă între confluenţa Dunării cu pâraiele Plavişeviţa şi Ogradena se desfăşoară pe o lungime de 9 km.

Din această lungime, îngustarea Cazanele Mari se desfăşoară pe 3,8 km, între Plavişeviţa şi Golful Dubovei.

  • În Cazanele Mari, lăţimea Dunării ajunge la 200-250 m, iar adâncimea la 80 m.
  • Aici Dunărea este mărginită de pereţii abrupţi ai Ciucarului Mare (318 m) pe malul românesc şi Strbacul Mare (768 m) pe malul sârbesc.

cazanele mari dunare ciucarul mare

Îngustarea Cazanele Mici se întinde pe 3,6 km între Golful Dubovei şi pârâul Ogradena.

  • În Cazanele Mici malurile românesc şi sârbesc se apropie la 150 m.
  • Adâncimea apei poate ajunge aici până la 100m.
  • Cazanele Mici sunt străjuite de pereţii verticali ai Ciucarului Mic (313 m) pe malul românesc şi de Strbacul Mic (626 m) pe malul sârbesc.

Masivul Ciucarul Mic este despărţit în două de Valea Mraconiei, ce se continuă la nici 700 m de un lac interior, Lacul Mraconia. În apropierea gurii de vărsare a râului Mraconia în Dunăre se află Chipul lui Decebal, cea mai mare sculpură în stâncă din Europa (are o înălțime de 40 m și o lățime de 25 m).

chipul lui decebal mraconia cazanele mici dunare

Golful Dubova, ce desparte cele două Cazane şi unde se află comuna cu acelaşi nume, are o deschidere de 1,6 km. Dubova se află la 22 km de Orşova şi 80 de Moldova Veche. Fâşia de pământ situată între malul glofului şi drumul DN57 este în prezent împânzită de numeroase pensiuni turistice.

golful dubova defileul dunarii

Cazanele Dunării se pot admira atât de la nivelul apei, străbătând Cazanele cu o ambarcaţiune, fie de pe înălţimi, urcând pe culmile calcaroase ce străjuiesc Cazanele.

cazanele dunarii caiaccazanele mari ciucarul mare dunare

De la nivelul apei se pot vizita: Tabula Traiana, Statuia lui Decebal, Mănăstirea Mraconia şi Peşterile Veterani şi Ponicova.

Peştera Veterani din Cazanele Mari, accesibilă numai dinspre apă este o peşteră de mici dimensiuni, de 90 m lungime.

Are o intrare nu mai înaltă de 3 m, mascată de copaci. Pentru a ajunge la aceasta s-a amenajat un podeţ de lemn. De la intrare urmează o galerie scurtă ce duce în sala mare, lungă de aproape 40 m şi înaltă de 20 m. Sala este iluminată printr-o fereastră naturală prin care pătrund dimineaţa, pentru o scurtă perioadă de timp, razele soarelui. În capătul ei există un puţ aproape colmatat, zidit cu piatră de râu.

Peştera a fost locuită de om încă din preistorie, fiind considerată de către daci sanctuarul lui Zamolxis. Denumirea peşterii este dată după feldmareşalul armatei Imperiului habsburgic – Friedrich von Veterani , care a refortificat peștera în secolul al XVII – lea. Înainte de construcţia lacului de acumulare exista în faţa peşterii o tablă indicatoare pe care scria : „Peştera a fost folosită ca adăpost de luptă în încăierările dintre armatele turceşti şi austriece, putând adăposti 700 de ostaşi. Ea a fost fortificată de Veterani, aghiotantul lt. col. Ianovici, comandantul oştirilor austriece din Caransebeş. Gura peşterii se putea închide cu o stâncă. Lupte crâncene între trupele turceşti şi austriece au avut loc în anul 1692 şi apoi în 1788”.

La 500 m de Peştera Veterani  se află Peştera Gura Ponicovei. Peştera Gura Ponicovei este una din cele mai spectaculoase peşteri din Defileul Dunării. Mai poartă şi numele de Peştera Liliecilor datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor. 

pestera ponicova cazanele dunariipestera ponicova cazanele dunarii portile de fier

Peştera Gura Ponicovei străbate masivul Ciucarul Mare având una din intrări la nivelul Dunării, în Cazanele Mari. Alte 2 intrări se află în versantul vestic al Ciucarului Mare, în apropierea drumului DN 57. Este cea mai mare peșteră din Cazanele Dunării, având o lungime de 1666 de metri. Ambarcaţiunile ce străbat Cazanele pătrund în interiorul peşterii pe câţiva zeci de metri, în funcţie de nivelul Dunării.

pestera ponicova cazanele mari dunarecazanele mari pestera ponicova dunare

 Acestă galerie semi-inundată, este galeria activă a peşterii, ce poate fi străbătută de-a lungul pârâului Ponicova pe o lungime de 400 m. Galeria are o deschidere de mari dimensiuni în partea dinspre uscat. La intrarea dinspre uscat (aflată la 700 m de podul peste Ponicova al DN 57 şi 1 km de la intrarea în traseul Ciucarul Mare), pârâul Ponicova creează mici chei sălbatice și un pod natural lung de aproximativ 25 de metri și înalt de 6–8 metri. Două scări de lemn facilitează străbaterea acestei porţiuni. 

intrare ponicova cazanele mari dunarepestera ponicova dunare cazanele mari

Peştera are mai multe galerii fosile, unde există formaţiuni de diferite forme şi mărimi. Fără echipament special este accesibilă doar Sala coloanelor ce se continuă cu Galeria Concreţiunilor. Pentru străbaterea peşterii este nevoie de o lanternă.

 pestera ponicova dunare sala concretiunilor

Drumul auto DN57 şerpuieşte de-a lungul Cazanelor Mici şi a Golfului Dubova, ca apoi să ocolească Cazanele Mari.

Din acest drum se desprind 4 trasee turistice marcate, ce permit accesul la cele mai frumoase privelişti asupra Cazanelor Dunării.

  1. Traseul ecoturistic Cazanele Mari sau Circuitul Ciucarul Mare

Traseul de vizitare a Cazanelor Mari, este un traseu ce porneşte din DN57, de la ultimele case din Dubova, la ieşirea spre Moldova Nouă.

  • Traseul este marcat cu triunghi galben şi are o lungime de circa 5 km, ce se străbat în circa 2 ore.
  • Marcajul vă conduce pe la 4 puncte de belvedere asupra Cazanelor Mari. Ultimul punct de belvedere oferă o panoramă asupra Golfului Dubova şi asupra Cazanelor Mici.
  • In Cazanele Mari poate fi observată laleaua galbenă de Cazane – o specie endemică, al cărei habitat este versantul estic al Masivului Ciucarul Mare. Aceasta înfloreşte în luna aprilie, tot atunci începe să înflorească liliacul sălbatic, ce îmbracă pereţii stâncoşi ai Ciucarului Mare.

marcaje cazanele dunarii

cazanele dunarii portile de fier

ciucarul mare dubova cazanele mari dunare

  1. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari 2

Este un traseu ce porneşte din DN57, la ieşirea din Dubova spre Moldova Nouă, la distanţă de circa 2 km de intrarea în traseul Ciucarul Mare.

  • Este marcat cu triunghi albastru şi are o lungime de circa 1,6 km. După 300 metri de la plecare, traseul se desparte, având două variante de parcurgere. Cea din dreapta coboară la malul Dunării şi cea din stânga urcă la 2 puncte de belvedere.
  1. Traseul ecoturistic Cazanele Mici sau Ciucarul Mic

Accesul se face din DN57, din golful Dubova, imediat la ieşirea din Cazanele Mici.

  • Traseul este marcat cu triunghi roşu şi are o lungime de circa 3,5 km.
  • Deşi mai scurt ca traseul pe Ciucarul Mare, accesul la cele 2 puncte de belvedere este mai solicitant, datorită faptului că se urcă o diferenţă de nivel mai mare, de la nivelul Dunării (circa 100 m) până la 313 m.
  • Urcarea pe Ciucarul Mare (318 m) se face pornind de la altitudinea de 190 m.

ciucarul mic cazanele mici dunareciucarul mic vedere spre cazanele mari dunare

ciucarul mic vedere spre golful dubova defileul dunarii

Reprezentativ pentru traseele din Cazanele Dunării este relieful carstic, poteca strecurându-se printre lapiezuri, uvale, doline.

Traseele parcurg păduri de stejari, carpen, fag şi traversează mici poieni. Versanţii abrupţi dinspre Dunăre sunt acoperiţi cu o asociaţie vegetală specifică zonelor mai calde, numită “şibliac” ce cuprinde cărpiniţă, stejar pufos, mojdrean, liliac sălbatic, scumpie, ghimpe.

  1. Traseul ecoturistic Dubova – Cazanele Mici

Accesul se face din acelaşi punct cu traseul Ciucarul Mic.

  • Traseul are o lungime de 9 km şi este marcat cu triunghi galben. Traseele Ciucarul Mic şi Dubova – Cazanele Mici pot fi făcute împreună, deoarece au partea de început, de circa 900m, comună. Astfel puteţi să vizitaţi mai întâi Ciucarul Mic apoi să vă întoarceţi până la intersecţia cu marcajul triunghi galben, pe care puteţi continua până în Dubova.
  • Acest traseu, pe lângă câteva puncte de belvedere interesante asupra Golfului Dubova şi a Cazanelor Dunării străbate păduri de stejar, fag şi poieni presărate cu sălaşe (locuinţe de vară ale locuitorilor din Dubova). Unul din sălaşe este locuit permanent, fiind singurul loc de pe traseu de unde, la nevoie, vă puteţi aproviziona cu apă.

salase dunare dubovasalase dubova dunare

cazanele mici dubova dunarecazanele mari dubova dunare

Recomandări la parcurgerea traseelor:

– pe perioada primăvară-toamnă atenţie la vipere

– luaţi-vă apă de la plecare, pe trasee nu sunt izvoare

– nu vă apropiaţi de marginile abrupte ale pereţilor verticali ce străjuiesc Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic

– pentru a străbate Cazanele Dunării cu ambarcaţiunea proprie, fie cu motor fie cu vâsle, trebuie să vă înregistraţi la Poliţia de Frontieră Orşova.

 

Căi de acces în Defileul Dunării:

Clisura Dunării ce se întinde de la Baziaş până la barajul Lacului de acumulare „Porţile de Fier” (Gura Văii) este însoţită de drumurile asfaltate

– Baziaş – Pojejena pe DN 57 A (20km) 

– Pojejena – Moldova Nouă – Orşova pe DN 57 în lungime de 113 km. La Pojejena se ajunge din Oraviţa pe DN 57 (40km), iar la Orşova  din DN6 Drobeta Tunu Severin – Orşova – Plugova.

Harta zonei

harta cazanele dunarii portile de fier

English Version

uk-steag-travel-guide-romania

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here