sate cehesti bigar banatul montan

În inima Munţilor Banatului, pe culmile domoale ale Munţilor Locvei şi Almăjului, se află şase sate ceheşti: Sfânta Elena, Gârnic, Ravensca, Bigăr, Eibenthal şi Şumiţa. Izolarea şi distanţele mari faţă de alte localităţi precum şi accesul dificil au permis comunităţilor de cehi din aceste sate să-şi păstreze cultura, tradiţiile, limba cehă şi  stilul de viaţă.

După 1989 a început depopularea acestor sate, odată cu închiderea minelor din zonă, unde lucrau un număr mare de cehi. Datorită lipsei locurilor de muncă tinerii au plecat la oraşe sau în Cehia. 

Cehii din Banat sunt numiţi local „pemi“, cuvânt ce derivă din „boemieni“- locuitori ai Boemiei, zona de unde provin cehii.

În Banatul Montan colonizarea lor s-a realizat în două valuri, în 1823 şi 1827. Cei sosiţi în anul 1823, cam 750 de persoane, au înfiintat satele Svata Alzbeta şi Svata Helena (Sfânta Elena). Primul, Svata Alzbeta, a dispărut datorită lipsei de apă.

Al doilea val de cehi, de aproximativ 2.000 persoane, au sosit între anii 1827-1828 cu şlepurile pe Dunăre. Au fost aduşi pentru a servi în regimentele de grăniceri existente în regiune. Cehii din Banat au fost printre ultimele populaţii colonizate de Imperiul  Habsburgic. Se urmărea asigurarea pazei graniţelor şi popularea teritoriile slab locuite de la graniţă.

sate cehesti banatul montan bigar

Dacă în 1992 erau în jur de 6000 de cehi, în prezent, în satele ceheşti din Munţii Banatului trăiesc aproximativ 2.000 de persoane. În cele 6 sate, cehii sunt majoritari, constituind peste 90% din locuitori. Cei mai mulţi se află în satele Gârnic şi Sfânta Elena, în jur de 500. În Eibenthal sunt circa 300 persoane, cei mai puţini aflându-se în Ravensca şi Şumiţa, puţin peste 100. Cehii se ocupă în general cu agricultura, creșterea animalelor și în ultimul timp cu agroturismul.

ravensca cehi banatul montan

Statul ceh precum şi Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România sprijină financiar comunităţile cehe. Se fac investiții pentru asfaltarea drumurilor din sate, renovarea şcolilor, bisericilor, căminelor culturale, asigurarea apei curente, organizarea de evenimente socio-culturale, îmbunăţirea asistenţei medicale. De asemenea, statul ceh trimite profesori din Cehia care să predea copiilor din localităţile cehe.

ravensca cehi biserica banatul montan
ravensca banatul montan

Satele ceheşti atrag turiştii datorită sălbaticiei zonei. Păduri întinse de foioase alternează cu poieniţe de unde panoramele asupra dealurilor sunt vaste, unele cu vizibilitate asupra Dunării.

sate cehesti banatul montan dunare
sate cehesti banatul montan carsa rosie

Lângă Sfânta Elena şi Gârnic se află platouri carstice cu doline, lapiezuri iar văile carstice de lângă aceste sate ascund poduri naturale, peşteri.

Patru dintre sate, şi anume Gârnic, Sfânta Elena, Bigăr şi Eibenthal se află pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier . Ravensca se află la limita parcului, pe o culme centrală din Munţii Almăjului, la altitudinea de 740 m. Este satul ceh la cea mai mare altitudine dar şi unul din cele mai izolate sate. Deşi trei drumuri duc la acestă așezare, iarna satul poate rămane complet izolat. Acestea sunt drumuri de munte, mai greu de străbătut cu maşină mică.

ravensca cehi mountain bike banatul montan
sate cehesti banatul montan ravensca
ravensca banatul montan cehi

Satul Şumiţa este de asemenea izolat, aflându-se la cea mai mare distanţă faţă de celelalte sate ceheşti. Un drum asfaltat în ultimii ani încearcă să preîntâmpine depopularea completă a satului. Drumul traversează culmea pe care se află satul Şumiţa, de la Putna la Lăpuşnicel.

sumita cehi banatul montan

Zona este în prezent mult mai cunoscută printre turiştii cehi, care vin în număr mare să descopere „Ţinutul Banatului Cehesc“ din România.

Cehii, prin Clubul Turiștilor din Cehia au marcat trasee de legătură între satele ceheşti dar şi un număr de poteci în circuit. Potecile sunt în vecinătatea satelor cehești și duc la diferite obiective turistice (peşteri, formaţiuni carstice, mori de apă) sau puncte de belvedere.

Traseele le găsiţi aici .

Tot cehii i-au ajutat pe localnici să-şi deschidă casele turiştilor, oferind cazare şi mâncare ca la ţară.

Unde vedeţi scris pe porţile localnicilor „Ubytovani”, să ştiţi că înseamnă cazare în limba cehă. Localnicii cehi vorbesc bine româneşte şi sunt foarte ospitalieri. Un site cu multe informaţii despre satele ceheşti, dar în cehă, găsiţi aici.

garnic banatul montan parc portile de fier
sate cehesti banatul montan

O parte din traseele de legătură dintre sate, marcate pentru drumeţi, pot fi străbătute şi cu bicicleta de munte. Traseele sunt de dificultate medie.

Aceste trasee vă vor oferi o călatorie culturală şi peisagistică unică în România. Aici găsiţi track-ul traseului satelor ceheşti din Banat precum şi alte trasee cicloturistice ce ajung la aceste sate. Trasele fac parte din colecţia de hărţi cu trasee cicloturistice din Munţii Banatului.

garnic mountain biking banatul montan
garnic moara apa banatul montan

Traseul etnic al satelor ceheşti din Banat are 109 km şi trece pe la 5 din cele 6 sate ceheşti. Are şi porţiuni tehnice, cu drumuri bolovănoase, porţiuni cu pante abrupte, unde sunteţi nevoiţi să faceţi push-bike, în special între Sf. Elena şi Gârnic.

mountain bike garnic sfanta elena banatul montan
sate cehesti banatul montan parcul portile de fier

Intre Gârnic şi Ravensca traseul trece pe la câteva mori de apă unice, morile lui Pătru (U Petra).

 

Din culme, în apropiere de satul Ravensca traseul oferă panorame minunate spre Dunăre.

sate cehesti banatul montan parc natural portile de fier dunare
sate cehesti banatul montan almajului
sate cehesti banatul montan almajului mountain biking
sate cehesti banatul montan mountain biking

Intre Ravensca şi Bigăr există şi o variantă mai sălbatică a traseului, fără coborâre la Dunăre conform track-ului. Această variantă urmează o serie de culmi când împădurite când împoienite. Se merge la început pe marcaj bandă albastră, marcaj ce duce la Şumiţa și apoi pe nemarcate, pe culmi împoienite, până în Poiana Debeliliug.

ravensca bigar banatul montan mountainbike
ravensca bigar banatul montan mountain biking
ravensca bigar mountain biking banatul montan

Intre Bigăr şi Eibenthal, dintre cele două trasee de legătură, bandă roşie şi bandă galbenă, cel cu bandă galbenă, mai lung, este mai potrivit şi pentru mountain-biking.

bigar eibenthal mountain bike banatul montan
bigar eibenthal banatul montan mountain bike

Circuite de dificultate mai mică se pot face la cele 6 sate, căci la fiecare  duce cel puţin câte două drumuri auto. Acestea sunt în majoritate drumuri în stare proastă, greu de străbătut cu maşina, dar sunt numai bune de cutreierat cu bicicleta de munte.

 

  • La Eibenthal de exemplu, se poate urca de la Dunăre pe drumul asfaltat (7km) şi se poate coborâ pe cel neasfaltat (6km).
  • La Bigăr, urcă două drumuri neasfaltate, numai bune de parcurs cu mountain-bike. Unul pornește din Berzasca, unul din Cozla și fiecare are circa 17 km. Bigăr este satul cu două străzi aşezate în cruce, la intersecţia cărora se află biserica.
  • La Ravesca se ajunge din 3 direcții. Dinspre nord, pe drumurile dinspre Bârz (14 km de drum neasfaltat) şi din Şopotu Nou prin Valea Răchitei (18 km drum asfaltat în ultimii ani) cât şi dinspre sud, din Liubcova (18 km drum neasfaltat).
  • Și la Gârnic există mai multe variante de a ajunge cu bicicleta. Drumurile principale de acces în sat, parţial asfaltate sunt cele dinspre Sicheviţa (13 km) şi cel dinspre Moldova Veche prin Padina Matei (20 km). Alte variante de a ajunge în Gârnic pe bicicletă sunt drumul ce urcă de la Dunăre, de la Liborajdea (12 km) sau cel din Şopotu Nou pe la Cârşa Roşie (asfaltat pe 8 km din 13 km).

sate cehesti banatul montan mountain bike

În satul Sfânta Elena există şi posibilitatea de a închiria biciclete.

Pe platoul de lângă Sf. Elena se află câteva eoliene, zona fiind prielnică acestora datorită vântului local numit coşava. Este un vânt cald cevine de-a lungul Dunării şi care bate în principal primavara şi toamna.

sate cehesti banatul montan sf elena eoliene

Căi de acces în zona satelor ceheşti:

  •  dinspre sud: DN 57 Oraviţa – Pojejena – Moldova Nouă – Orşova(153 km). La Orşova se ajunge din DN6 – fie dinspre Drobeta Tunu Severin fie dinspre Plugova – Herculane.
  • dinspre nord: DN57B ce leagă Oraviţa de Plugova prin Bozovici. De la Bozovici se desprinde drumul aflat în stare proastă Bozovici – Dâlboşet – Șopotu Nou (22 km).
sate cehesti banatul montan map

English Version

uk-steag-travel-guide-romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here