viaduct jitin tren montan anina oravita Semeringul Banatean

O  plimbare cu trenul între Oraviţa şi Anina înseamnă o călătorie pe prima cale ferată montană din România. A  fost dată în folosinţă în anul 1863, pentru transportul minereului.  Pentru circulaţia de călători linia Oraviţa – Anina se deschide la 4 aprilie 1869.

Este a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria. Linia Gloggnitz-Semmering-Murzzuschlag a fost inaugurată în 1854. Datorită asemănărilor tehnice cu aceasta, linia ferată Oraviţa – Anina a fost numită şi Semeringul Bănățean.

linia ferata montana anina oravita stanci

Ca vechime, este cea dea cincea linie ferată din România. Ca realizare tehnică este însă o linie unicat în ţara noastră. Linia ferată Oraviţa – Anina se află în nord-vestul Munţilor Aninei din judeţul Caraş – Severin.

Date istorice:

Linia făcea parte din „Drumul cărbunelui” Anina-Oraviţa-Baziaş. Iniţial s-a construit drumul Oraviţa – Anina (1847) pentru transportul cărbunelui cu căruţele trase de cai. Acest drum n-a satisfăcut nevoile de transport, astfel s-a construit iniţial linia Oraviţa – Baziaş (1854), apoi Oraviţa – Anina (1863). De la Baziaş plecau spre Viena, pe Dunăre, şlepurile încărcate cu huilă superioară de la Anina. La construcţia liniei ferate au contribuit bufenii (români din Oltenia), tirolezii colonizaţi în Oraviţa după 1717, pietrari din Italia, cunoscuţi sub numele de friulani.

Date tehnice

Linia ferată Oraviţa – Anina are o lungime de 33,4 km. Pe această distanţă sunt nu mai puţin de 14 tuneluri şi 10 viaducte. Lungimea totală a tunelurilor este de 2084 m iar a viaductelor de 843 m.

Din cei 33 km, 21 km sunt tăieturi şi străpungeri în deal, toate acestea făcându-se într-o perioadă în care nu exista încă dinamita. Toate lucrările s-au făcut manual, cu târnăcopul şi dalta.

linia ferata montana anina oravitalinia ferata montana anina oravita taietura stanca

Viaductul cel mai lung este viaductul Racoviţă de 115 m şi 26,5 m înălţime.

Cel mai faimos este însă cel de la Jitin – acesta fiind o adevărată operă de artă. Viaductul este construit în curbă la ambele capete, înălţimea stâlpilor este de 37 m şi pe o distanţă de 31 m are un pod de fier. Tot tunelul Jitin, lung de 230 m este construit de asemenea în curbă.

 tren-montan-anina-oravita-viaduct-jitin

Cel mai lung tunel este tunelul Gârlişte şi are o lungime de 660 m.

De la Oraviţa ( altitudine 219 m) linia ferată urcă o diferenţă de nivel de 339 m  până la Anina, care se găseşte la 554 m. Datorită acestei diferenţe de nivel străbătută pe o distanţă de doar 33 km precum şi a terenului solicitant, linia ferată Oraviţa – Anina este considerată o linie ferată montană.

linia ferata montana tunel anina oravitalinia ferata montana anina oravita tunel

Ceea ce o face deosebită de alte linii este raza curbelor. La această linie raza curbelor este de 114 m faţă de căile ferate obişnuite, care au o rază a curbelor de 150 m. Pentru a evita deraierea trenului s-au montat contraşine în interior. De asemenea, calea ferată ajunge la o înclinare de 20 o/oo, ceea ce o face deosebită faţă de alte căi ferate, unde panta e de 14‰. De aceea viteza de deplasare este mică, în medie de 17 km/h şi tot din aceste cauze a fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale.

 tren montan anina oravita Semeringul Bănățeanlinia ferata montana anina oravita viaduct jitin

 Linia nu este electrificată, funcţionând cu o locomotivă diesel-electrică construită special pentru linia Oraviţa-Anina. Trenul are două vagoane de clasa a-II-a, construite in anul 1914, necompartimentate, cu bănci din lemn. La nevoie se mai adaugă încă un vagon. Doar cele 3 vagoane mai pot circula pe aceasta cale ferată unică. Sunt astfel construite încât să permită intrarea trenului într-o curbă cu o rază mai mică decât la trenurile normale.

linia-ferata-montana-anina-oravita-cheile-garliste

Trenul opreşte în cinci staţii, în afară de Oraviţa şi Anina: Brădişorul de Jos (km 8), Dobrei, Lişava (km 14), Ciudanoviţa (km 17), Gârlişte (km 24).

linia ferata montana anina oravita halta ciudanovitagara garliste tren montan anina oravita

Când nu trece prin tuneluri din stâncă, trenul trece prin tuneluri create de copaci, lăsând vederii puţine puncte de belvedere. Din când în când apar „ferestre” spre culmile din jur şi spre Cheile Gârliştei, pe lângă care trece în porţiunea staţia Gârlişte – Anina.

Sfaturi și informații folositoare:

  • Dacă doriţi sa faceţi fotografii aşezaţi-vă pe partea stângă a trenului, dacă plecaţi din Oraviţa. De asemenea puteţi să fotografiaţi din capătul ultimului vagon (se poate deschide uşa).
  • Geamurile nu se pot deschide, pereţii nefinisaţi şi tăioşi ai unor tunele sunt la o distanţă de doar 12 cm.
  • Pentru cei care vin cu maşina la Oraviţa, întoarcerea se poate face tot cu acelaşi tren. Există doar un singur tren dus-întors pe zi care face 2 ore dus şi 2 ore întors. Nu există curse regulate de transport auto între Anina şi Oraviţa.
  • Puteți transporta bicicleta cu trenul Oraviţa-Anina contra cost chiar dacă nu există în vagoane cu spaţiu special pentru bicicletă. În vara 2018 se plătea 5 lei/ bicicletă. Astfel vă puteţi întoarce la punctul de plecare cu bicicleta, fie pe drumul asfaltat fie pe alte drumuri din zonă. Sunt 22 km între Anina şi Oraviţa.

gara anina bicicletagarliste tren anina oravita mountain biking  

ciudanovita oravita mountain bikingciudanovita mountain biking

Un circuit interesant se poate face combinând parcursul cu trenul cu drumeţia. Din Anina mergeţi cu trenul până la halta Ciudanoviţa sau Gârlişte şi vă întoarceţi în Anina prin Cheile Gârliştei. Cheile Gârliştei sunt una din cele şapte rezervaţii naturale din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului.

Parcurgerea cheilor se poate face dacă coborâţi din tren la:

  • halta Ciudanoviţa. Tineţi cont că staţiile se află la distanţă de localităţi. Din gara Ciudanoviţa aveţi 5 km până în centrul satului Ciudanoviţa, încă 3 km până în satul Gârlişte şi încă 2 km până la intrarea în chei. Pentru a ajunge la chei mai aveți opțiunea ca de la halta Ciudanoviţa să urmaţi linia ferată până în apropiere de halta Gârlişte. Aici coborâţi pe afluentul Valea Mare, la intrarea în chei (11 km).
  • halta Gârlişte. Din halta Gârlişte sunt 6 km până în satul Gârlişte, pe drumuri slab circulate. Coborând aici pierdeţi însă parcursul spectaculos al trenului dintre Gârlişte şi Ciudanoviţa.

Ca să ajungeţi în chei aveţi nevoie de track-uri GPS, traseele de acces nu sunt marcate. Prin Cheile Gârliştei urmăriţi marcajul punct roşu.

Parcurgerea cheilor nu ridică probleme tehnice, dar traseul este lung, circa 12 km din Gârlişte până în Anina (circa 4-5ore).  La acest timp nu uitaţi să adăugaţi timpul de parcurgere de la haltă până la intrarea în chei (circa 3 ore).

 cheile-garlistei-Parcul-National-Semenic-Cheile-Carasului Parcul-National-Semenic-Cheile-Carasului-cheile-garlistei

 Achiziție bilete tren Oraviţa – Anina:

  • de la ghişeele stațiilor de cale ferată și agențiile de voiaj CFR,  precum şi online, cu anticipație maximă 30 de zile.
  • din staţia Oraviţa cât şi de la conductorul de tren. Nerecomandat în sezon turistic. S-ar putea să nu mai fie locuri disponibile.

In ultimul timp solicitările de călătorie pentru acest tren au crescut, aşa că este bine ca în sezonul de vârf să vă cumpăraţi din timp bilete.  Date privind mersul trenului şi preţul găsiţi pe site-ul cfr.ro.

linia ferata monument anina oravita viaduct jitin

Anina şi Oraviţa sunt 2 oraşe  care s-au dezvoltat industrial sub administraţia austriacă, în secolul al XVIII-lea. Din trecutul înfloritor al zonei au rămas doar câteva obiective turistice puse în valoare, obiective ce dau un farmec aparte acestor localităţi.

anina gara tren montan

Gara din Oraviţa este cea mai veche gară din România. La 20 august 1854 a avut loc călătoria inaugurală, pe traseul Lişava-Oraviţa-Baziaş.

Gara Oraviţa este deosebită, în sensul că peronul este situat mai sus decât nivelul străzii. Pe vremuri un ascensor permitea accesul pe peron a pasagerilor şi bagajelor.

linia ferata montana anina gara oravita

Oraşul Oravița atrage prin obiectivele sale turistice unicat, precum primul teatru din România şi cea mai veche farmacie montanistică din Banat.  

Teatrul „Mihai Eminescu” din Oraviţa este cel mai vechi teatru din ţară şi din sud-estul Europei. A fost construit în 1816 şi inaugurat un an mai târziu în prezenţa regelui Franz al II-lea. Este o construcție în stil baroc vienez, după modelul Teatrului de Operă din Viena, bineînţeles la scară mult mai mică. In 1957 a fost declarat monument istoric şi de arhitectură.

In Oraviţa s-au construit în anul 1733, primele două lacuri de baraj de pe teritoriul actual al României, Lacul Mare şi Lacul Mic.

Anina, fost oraş minier, a avut cea mai veche exploatare de huilă din România şi una din cele mai adânci mine din Europa, de peste 1000 m. Pentru a pune în valoare trecutul acestei mine se lucrează în prezent la un proiect de transformare a Puţului 1 din Mina Anina, într-un muzeu. In acest puţ se va putea coborâ cu colivia minerilor, până la o adâncime de 50 m.

put 1 mina aninaoras nou anina comunism

Lângă Anina s-a construit în 1884 primul lac artificial din România construit pe calcare. Lacul Buhui a fost realizat pentru alimentarea cu apă a orașului Anina. Lacul este înconjurat de o pădure de brad în amestec cu fag, cu exemplare monument de brad douglas şi larice.

lac buhui aninalacul buhui douglas monument

Acces auto spre Oraviţa şi Anina:

– DN 58 leagă oraşul Reşiţa de Anina. După Anina se întâlneşte DN57B, drum ce leagă Anina de Oraviţa la vest şi Bozovici – Plugova la est.

La Oraviţa se ajunge şi dinspre Timişoara, prin Moraviţa, pe DN57. Acest drum  se continuă prin Naidăş, şi ajunge în Defileul Dunării, la Pojejena.

harta tren oravita anina

English Version

uk-steag-travel-guide-romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here