Destinația ecoturistică Țara Dornelor este destinația verde a Bucovinei.
Țara Dornelor află în nordul ţării, suprapunându-se peste Depresiunea Dornelor şi parţial peste patru masive: Călimani, Suhard, Giumalău și Pietrosu Bistriței.
Destinația ecoturistică Țara Dornelor cuprinde:
- municipiul Vatra Dornei – staţiune balneoclimaterică
- 9 comune (Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, Dorna Arini, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Coșna și Poiana Stampei).
Pe cuprinsul destinaţiei se află Parcul Național Călimani, arie naturală protejată cunoscută pentru formațiunile de lavă cu forme bizare – Rezervaţia 12 Apostoli.
Țara Dornelor devine tot mai cunoscută pentru turismul montan activ, observarea florei şi faunei şi cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor localnicilor.
Țara Dornelor este căutată de doritorii de aventură. Aceştia o pot străbate atât pe jos, cât şi în alergare, cu bicicleta de munte, călare sau pe schiuri de tură. Zona se pretează și la excursii cu copii, care au la dispoziţie trasee tematice şi alte activităţi iubite de acestia – tiroliană, pârtii de schi, bob şi easy-kayaking.
Alternanţa oferită de satele tradiţionale cu oameni gospodari, fâneţele înflorite, pădurile de molid, pajiștile alpine fac din destinația ecoturistică Țara Dornelor o zonă diversă natural, cultural şi tradiţional.
Cele patru masive, Munţii Călimani (alt. max. 2100 m în Vf. Pietrosul), Suhard (alt. max. 1932 m), Giumalău (alt. max. 1857 m), Pietrosul Bistriţei (alt. max. 1793 m) oferă peste 420 km de trasee montane, de diferite grade de dificultate.
Puteţi alege de la trasee dificile ce străbat versanţi stâncoşi şi abrupţi prin zone sălbatice până la trasee pe plaiurile domoale, pe care se desfăşoară încă o puternică viaţă pastorală.
Cel mai vizitat masiv montan din zonă este Călimanul. Este, de altfel, cel mai tânăr, mai înalt și mai extins munte vulcanic din țara noastră. Pentru conservarea biodiversităţii florei şi faunei, protejarea ecosistemelor şi dezvoltarea durabilă a acestor munţi s-a înfiinţat în anul 2000, Parcul Naţional Călimani.
Masivul Călimani are o creastă principală lungă, în formă de potcoavă, cu vârfuri ce depăşesc 2000m. Această culme principală are porţiuni de creste abrupte în partea de nord, de platouri largi acoperite de jnepenişuri pe latura estică şi păduri de molid pe latura vestică. Parcurgerea crestei principale necesită cel puţin 2 zile.
Acest traseu panoramic al crestei principale al Călimanilor face înconjurul uneia din cele mai mari caldere vulcanice din Europa (cu un diametru de aproximativ 10 km).
Cel mai străbătut traseu din Munții Călimani este cel spre Rezervaţia geologică 12 Apostoli.
Traseul tematic 12 Apostoli porneşte din Gura Haitii, fiind marcat cu punct albastru, necesitând circa 5-6 ore.
Panourile aflate de-a lungul traseului tematic 12 Apostoli vă vor dezvălui geneza Călimanilor şi a misterioaselor formaţiuni stâncoase (unele cu figuri omenești: Moșul, Mareșalul). Veţi descoperi “Drumul laptelui” sau veţi recunoaşte cine mai străbate pădurea alături de voi – “Pe urmele vieţuitoarelor pădurii”.
Lipsa cabanelor, diferenţele mari de altitudine şi traseele lungi necesită un nivel mediu de antrenament. Există posibilitatea înnoptării doar la Staţia meteo Reţiţiş şi la câteva refugii noi construite.
În Munții Călimani prezenţa rezervelor de sulf au determinat deschiderea în anii ’70 a unei exploatări miniere de suprafaţă. Aceasta a funcţionat până la începutul anilor ’90. Exploatarea a lăsat însă o rană adâncă în munte, distrugând în întregime Vârful Negoiu Românesc.
Traseul tematic de la fosta cariera de sulf (Lungime: 1 km) ne ajută să conştientizăm impactul negativ al intervenţiei umane asupra ecosistemelor din zonă şi să realizăm ce greu se reface ecologic o zonă distrusă. In acelaşi timp însă, poteca ne prezintă, în contrast, şi o zonă sălbatică. Aceasta este rezervaţia de jnepeniş cu zâmbru (arbore relict glaciar) fiind declarată rezervaţie ştiinţifică.
Inainte de pornirea în drumeție interesați-vă de starea potecilor şi a marcajelor. Traseele sunt lungi datorită lipsei cabanelor turistice. Nu uitaţi harta, echipamentul adecvat şi consultarea prognozei meteo.
Accesul în Parcul Călimani se face contra unui tarif de 6 lei/pers/zi şi 3lei/copil. Acesta se plăteste la centrul de vizitare sau rangerilor aflaţi pe drumurile de acces. Informaţii suplimentare găsiţi pe site-ul parcului.
Tot datorită rocilor vulcanice ale Călimanilor, Țara Dornelor este cunoscută pentru apele sale minerale.
Acestea reprezintă o resursă importantă pentru Ţara Dornelor. Sunt valorificate atât în cadrul bazei de tratament a staţiunii balneo-climaterice Vatra Dornei cât şi prin îmbuteliere la Poiana Negrii, Panaci, Dorna Candrenilor. Pentru cei ce doresc să guste din cât mai multe ape minerale pot face circuitul izvoarelor minerale (numite aici borcuturi). Traseul de aproape 60 de kilometri, cu pornire din Panaci – devenit un tărâm al izvoarelor, trece pe la 17 izvoare amenajate.
Vizita în Parcul Naţional Călimani ar trebui să înceapă la Centrul de vizitare a parcului aflat în Șaru Dornei.
Centrul este situat la 13 km de Vatra Dornei, fiind un loc ce vă va deschide apetitul pentru a descoperi tot ce oferă acest parc. In curtea acestuia se află un turn de observare a păsărilor cu ajutorul lunetelor, o potecă senzorială şi o potecă educativă – poteca lemnului. Tot în incintă se găsește o văcărie strămutată din apropiere cu obiecte de uz casnic.
In imediata apropiere a centrului de vizitare (aproximativ 15 minute pe jos) se află poteca tematică Tinovul Mic – “Lumea tinovului sub lupă” din Șaru Dornei (Lungime: 1,5 km). Aici veţi descoperi ce e un tinov şi secretele acestuia.
O altă potecă tematică, ce vă dezvăluie lumea ascunsă a tinoavelor, se află pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Tinovul Poiana Ştampei – Sit RAMSAR este o Zonă Umedă de Importanţă Internaţională înfiinţată în 2011. Traseul are o lungime de 2 km. Rezervaţia Tinovul Mare din Poiana Ştampei este cea mai întinsă rezervaţie naturală de turbă din ţara noastră. Accesul în rezervaţie se face din comuna Poiana Stampei cu intrare în traseu din drumul DN17, loc unde există un mic panou turistic.
Există şi varianta de a intra în traseu dinspre drumul forestier ce duce la Dornişoara. Un podeţ de lemn lung de 800 m vă permite accesul în această zonă mlăştinoasă. Podeţul traversează pădurea pipernicită de pini, printre muşuroaie acoperite de muşchi şi tufe de merişoare.
Vă recomandăm să vizitaţi tinoavele în perioada primăverii/începutul verii. Atunci este înflorită bumbăcăriţa, plantă emblematică a acestor mlaştini şi soluri acide dar şi singura plantă carnivoră din țara noastră, Roua Cerului.
Trasee de dificultate medie se pot face și în masivele Giumalău şi Suhard. Aceşti munţi au culmi domoale, unde puteţi combina plăcerea mişcării cu observarea activităţilor ce se desfăşoară în stânele tradiţionale.
Giumalăul este cel mai accesibil masiv din zonă. Are 22 de trasee marcate şi numeroase căi de acces. In Giumalău se află singura cabană turistică din aceste masive. Tot în Giumalău se află Rezervaţia naturală Codrul Secular Giumalău, o pădure cu exemplare seculare de molid şi o floră bogată.
Creasta principală a munților Suhard se întinde pe o lungime de aproximativ 35 km. Oferă panorame ample asupra Ţării Dornelor şi a masivelor învecinate.
Munţii Pietrosul Bistriței sunt o altă destinație turistică din acestă zonă. Sunt mai puţin străbătuţi de turişti, datorită crestei sinuoase şi împădurite, diferenţelor mari de nivel şi versanţilor abrupţi.
Intre Giumalău şi Pietrosul Bistriței, la 20 km în aval de Vatra Dornei pe râul Bistriţa se află Rezervaţia naturală Cheile Zugrenilor. Această rezervaţie protejează specii de floră de interes comunitar precum floarea de colţ, aflată la cea mai joasă altitudine din Moldova.
In ultimii ani, pentru a promova mișcarea în aer liber, în destinaţia ecoturistică Țara Dornelor se desfăşoară 3 concursuri de alergare montană. 2 sunt în munții Călimani – Maratonul “Via Maria Theresia” şi “Volcanic sky trail” iar în Suhard – “Hit the egg – Ouşoru Challenge”.
Pentru pasionaţii de caiac, în Vatra Dornei se desfăşoară Dorna Kayak Fest.
Pe lista activităţilor puteţi adăuga şi traseul de nordic walking aflat în Parcul Central din Vatra Dornei. Are o lungime de 2km și o diferență de nivel de 39m. Instructaj şi beţe de trekking vă pot oferi cei de la Serviciul Salvamont din Vatra Dornei.
Copii au un punct de distracţie important în centrul staţiunii Vatra Dornei: tiroliana de 160 m lungime ce traversează râul Dorna.
Pentru cei ce vor să străbată destinaţia cu bicicleta s-au marcat în ultimii ani peste 150 km de trasee. Cele 11 trasee de grade diferite de dificultate ating toate masivele zonei. Fişa fiecărui traseu cu descriere şi track-urile GPS le găsiţi aici, 7 din acestea fiind descrise şi pe site-ul Țara Dornelor.
4 centre de echitaţie vă oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru, inclusiv trasee de mai multe zile pe culmile munţilor, pentru cei experimentaţi.
Pentru doritorii de senzaţii unice există posibilitatea efectuării de zboruri de agrement deasupra Țării Dornelor. Decolările cu avion ultrauşor de două locuri se fac de la Aerodromul din Floreni, situat la 12 km de Vatra Dornei.
Vatra Dornei este şi o destinaţie de iarnă, staţiunea având 3 pârtii de schi alpin omologate:
- Pârtia Parc (lungime: 900m şi 150 m diferenţă de nivel)
- Pârtia Veverița (lungime: 800m şi 180 m diferenţă de nivel)
- Pârtia Dealu Negru (a doua ca lungime din ţară – 3.200 m şi 400m diferenţă de nivel). Aceasta din urmă este deservită de un telescaun în lungime de 3 km. Acesta face legătura dintre Vatra Dornei şi Diecilor de pe Dealu Negru, la altitudinea de 1301 m.
Alte 2 pârtii se află în:
- Cîrlibaba (lungime: 1100m şi 207 m diferenţă de nivel) şi
- Mestecăniș (lungime: 800m şi 140 m diferenţă de nivel).
In Vatra Dornei se află singura pistă naturală de sanie omologată din S-E Europei. In Parcul Central din Vatra Dornei se amenajează în perioada iernii un patinoar. Două piste sintetice de snowtubing sunt amenajate pe pârtia Parc şi pârtia Dealul Negru.
Destinaţia se mândreşte cu una din cele mai deosebite comune din ţară – Ciocănești – singura comună-muzeu din România. Aceasta este vestită pentru casele şi ouăle „încondeiate”.
Peste 600 de case sunt decorate cu elemente tradiționale, motivele ce apar pe case întâlnindu-se şi pe ouăle încondeiate sau broderii. Acestea pot pot fi admirate într-o colecţie de peste 1800 de exponate rare, unele având chiar și 100 de ani în cadrul Muzeului Ouălor Încondeiate.
In Ciocăneşti, ca şi în Vatra Dornei. puteţi retrăi amintirile din casele bunicilor vizitând Muzeele Etnografice. Tot în Ciocăneşti au loc câteva din numeroasele evenimente culturale, sportive, educaționale, care se organizează anual în Țara Dornelor: festivalul naţional al ouălor încondeiate (se ţine de Paşti), săptămâna plutăritului, festivalul naţional al păstrăvului (ţinute în august), răscolul stânii din Botoş, festivalul de datini şi obiceiuri din străbuni.
La Centrul de informare din Ciocănești puteţi cere detalii referitoare la vizitarea uneia din cele patru stâne administrate de Asociația Crescătorilor de Animale “Suhardul” – Ciocănești, deschise sezonier (mai-septembrie).
Țara Dornelor este cunoscută pentru preparatele gustoase, în special brânzeturi, dar şi pentru păstrăvul afumat în cobză de brad, hribii sau gălbiorii cu smântână, tocinei cu smântână, dulcețurile şi siropurile din fructe de pădure.
Accesul în destinaţia ecoturistică Țara Dornelor
Vatra Dornei se află pe traseul drumului E58 Suceava (109km) – Bistriţa (82km). La Vatra Dornei se ajunge şi pe DN 17B dinspre Piatra Neamt (154km). Legătura cu Borşa (90km) din Maramureş se face prin Pasul Prislop, pe DN18.
Vatra Dornei este accesibilă şi cu trenul pe ruta Bistrița – Suceava.
