tinutul zimbrului parc natural vanatori neamt manastirea secu

Destinaţia ecoturistică Ținutul Zimbrului se suprapune în mare parte peste Parcul Natural Vânători Neamț.

La acesta se adaugă

  • localităţile învecinate, comunele Crăcăoani, Agapia, Vânători-Neamţ, orașul Târgu Neamţ
  • staţiunile de interes local Bălţăteşti şi Oglinzi
  • ariile protejate “Pădurea de argint”, “Codrii de aramă” şi „Pădurea de smarald”.

Ținutul Zimbrului include o zonă în care valorile naturale se împletesc cu cele religioase şi cultural-istorice. Aici veţi afla Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă” dar veţi găsi şi o tradiţie monahală neîntreruptă de 600 de ani.

Parcul Natural Vânători Neamţ, înfiinţat în anul 1999,se află în partea nordică a judeţului Neamţ. Acesta se întinde pe versantul estic al Munților Stânișoarei și peste Subcarpații Neamțului, la o altitudine medie de 800 m. Teritoriul parcului se încadrează între 365 m şi 1231 m (Vf. Buhalniţa).

Parcul are o suprafață de 30818 ha, din care 26190 ha (85%) este acoperită de păduri. Fagul ocupă cea mai mare suprafaţă – 40%, urmat de brad 30%, molid 15% și gorun 2%.

Această pădure adăposteşte o mare diversitate faunistică, inclusiv carnivore mari: urs, lup, râs dar este un loc perfect şi pentru iubitorii de birdwatching, cu cele 103 specii de păsări inventariate aici.

Datorită diversităţii floristice şi faunistice Parcul Natural Vânători Neamţ a fost declarat sit de importanţă comunitară şi arie de protecţie specială avifaunistică.

parc vanatori neamt tinutul zimbrului

Ţinutul Zimbrului este singurul obiectiv din România prezent în Top 100 Sustainable Destinations competiție organizată la nivel global de către Green Destinations. „Bison Land” a fost prezentă atât în topul din 2017,2018 cât şi din 2019.

Pentru a ocroti arborii seculari din aceasta zonă au fost constituite 3 rezervaţii.

Două din acestea sunt cunoscute din versurile eminesciene – Călin, file din poveste-

Rezervaţia “Codrii de aramă” este o rezervație de goruni situată în comuna Agapia. Cei mai în vârstă arbori ai rezervației au în jur de 135 ani. Rezervaţia are o suprafață de circa 10 hectare aflându-se la o altitudine cuprinsă între 550 și 650 metri. Numele de „Codrii de aramă” vine de la culoarea arămie, pe care o au frunzele gorunilor în perioada toamnei.

Rezervaţia “Pădurea de argint”, este o rezervaţie forestieră şi peisagistică Se află tot pe teritoriul comunei Agapia, lângă Văratec, la 1 km distanţă de “Codrii de aramă”. Rezervaţia, în suprafaţă de 2,4 ha, cuprinde şi mesteceni cu vârsta de peste un secol. Numele rezervației vine de la culoarea pe care pădurea o capătă toamna și iarna, când mestecenii devin argintii. In satul Văratec are loc în data de 15 iunie serbarea câmpenească “Pădurea de Argint.

Rezervația „Pădurea de smarald” sau Rezervaţia de Stejari Dumbrava. Rezervația are o suprafaţă de 56,6 ha şi cuprinde stejari seculari cu vârsta între 150-200 ani.  Este o rezervaţie ştiinţifică a Academiei, aici aflându-se arborete de stejar situate la o altitudine de 450 m. Rezervaţia se află în satul Vînători-Neamț fiind străbătută de DN 15 B Poiana Largului – Târgu Neamţ.

In cadrul Parcului Natural Vânători Neamț este amplasată Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă”. In anul 1969 au fost aduse aici primele 3 exemplare de zimbri din Polonia. In prezent un număr de șase exemplare de zimbri se află în captivitate pe aproximativ patru hectare, în Grădina zoologică „Dragoş-Vodă”. Alături de aceştia se află şi alte mamifere: cerbi carpatini, cerbi lopătari, lup, urs, iepuri, bursuci, mistreţi. Alte 17 exemplare de zimbri trăiesc în semi-libertate într-o împrejmuire de 180 hectare. Din 2012 până în prezent au fost eliberaţi în sălbăticia Parcului Natural Vânători Neamț, 30 de zimbri. In urma înmulţirii, numărul zimbrilor a ajuns la circa 45. O parte dintre aceştia sunt monitorizaţi cu colare radio sau colare GPS, montate în jurul gâtului. In România mai există încă două zone în care zimbrul trăieşte în libertate, în Munții Țarcu și Munții Poiana Ruscă. România se află printre cele 9 țări europene în care trăiesc zimbrii în sălbăticie.  Zimbrul este cel mai mare mamifer erbivor din Europa, masculii atingând la maturitate o greutate de 800-1000 kg.

tinutul zimbrului parc vanatori neamt

Sediul Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ este amplasat în comuna Vânători-Neamţ, în apropierea DN 15 B, şoseaua ce străbate Parcul de la vest la est. Sediul se află la circa 400 m de intersecţia de unde se desprinde şi drumul 155C, ce duce la Mănăstirea Neamţ. Aici veţi găsi expoziţii permanente şi temporare ce vă vor oferi informaţii interesante despre Parcul Natural Vânători Neamţ.

Lângă sediu se află o pasarelă suspendată de lemn. Aceasta are o lungime de 200m şi se află la o înălțime de 15 metri permiţând observarea vegetaţiei de la acelaşi nivel cu coroanele copacilor din jur. In apropierea Centrului de Vizitare al Parcul Natural Vânători Neamţ este amenajat un observator pentru păsări.

De aici pornesc două trasee:

– un traseu educaţional – Pe urmele zimbrilor (in interiorul ţarcului de aclimatizare zimbri) în lungime de 2,4 km şi marcat cu triunghi albastru

– şi un traseu de legătură cu Grădina zoologică „Dragoş-Vodă”, traseu „Prin pădurea de foioase” în lungime de circa 1, 2 km, marcat cu triunghi galben.

tinutul zimbrului

Rangerii Parcului Natural Vânători Neamţ organizează, cu programare în prealabil, „Bison safari”.Prin acest program puteţi trăi experiența căutării celui mai mare mamifer al Europei.

Alte centre de informare turistică, se află în Văratec, în vecinătatea Pădurii de Argint şi în Târgu Neamţ.

O alta resursă naturală a Destinaţiei ecoturistice Ținutul Zimbrului este reprezentată de izvoarele de apă sărată. Deşi slab exploatate şi aproape necunoscute turiştilor, săpăturile arheologice au pus în evidență urme de exploatare a acestor izvoare încă de acum 8000 de ani. Cele mai cunoscute sunt izvorul Slatina în raza orașului Târgu Neamț şi izvorul Puturosu, aflat în apropierea schitului Vovidenia.

Un punct forte al Destinaţiei ecoturistice Ținutul Zimbrului îl reprezintă turismul religios. Cea mai mare parte a turiștilor care ajung în Parcul Natural Vânători Neamţ vizitează numeroasele mănăstiri şi schituri din zonă. Pe teritoriul Parcul Natural Vânători Neamţ se găsesc un număr de 16 mănăstiri şi schituri constituind cea mai importantă concentrare monastică din Munţii Carpaţi. Comunitatea monahală prezentă aici este a doua ca mărime din Europa, după cea de la Muntele Athos.

manastirea neamtului parc vanatori neamt chilii

Diversitatea acestora este mare, de la mănăstiri fortificate precum Secu, până la mici splendori în lemn ca „Biserica dintr-un brad” de la Sihla. Toate aceste mănăstiri au o viaţă monahală activă. Aici sunt şi cele mai mari   mănăstiri de maici din lumea ortodoxă, Văratec şi Agapia (peste 400 de maici). Satele mănăstireşti de la Agapia (circa 140 de case), Văratec (circa 180 case) reprezintă un  unicat european. Mai toate casele au o vechime care trece de o sută de ani.

Mănăstirea Neamţului este mănăstire reprezentativă pentru stilul arhitectural gotic moldovenesc. Mănăstirea Neamţului este cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, primele construcţii fiind din secolul XIV. Actuala biserică a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, la sfârșitul secolului al XV-lea. Biserica adăposteşte o Icoana a Maicii Domnului pictată în anul 665, pe teritoriul actualului Israel. Aici se află biblioteca mănăstirească cea mai veche şi „cea mai bogată” din ţară. Numărul volumelor depăşeşte 15.000. Aici a fost tipărită pentru prima oară opera lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”, în anul 1825.

Mănăstirea Secu, ctitorită în anul 1602, are forma unei cetăți medievale, cu ziduri groase şi turnuri de apărare. Mănăstirea adăpostește un tezaur foarte valoros din punct de vedere istoric și artistic, care conține veșminte, manuscrise, tipărituri, obiecte de metal prețios.
Mănăstirea Sihăstria este menţionată încă din anul 1655. Sihăstria este cunoscută printre pelerini pentru faptul că este locul unde a fost înmormântat Părintele Cleopa unul din cei mai cunoscuţi predicatori al Moldovei.

  
Mănăstirile Agapia Nouă şi Agapia Veche – prima construcţie a apărut la 2 km mai sus de actuala mănăstire Agapia Nouă.  Agapia Veche fost reconstruită în întregime între 1990-1994 din lemn doar clopotniţa este originală. Mănăstirea Agapia Nouă este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din Europa alături de Văratec. Mănăstirea are o valoare culturală deosebită datorită frescelor pictate de Nicolae Grigorescu. Acestea au fost pictate în perioada 1858-1861, când artistul avea în jur de 20 de ani. In satul mănăstiresc locuit de maici se află peste 140 de case vechi de peste o sută de ani. Aici se poate vizita şi casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuţă.

Intr-una din casele monahale din Agapia, locuită și funcțională s-a deschis în 2013 Muzeul Vivant. Aici puteți cunoaște viața de zi cu zi a măicuțelor, le puteți vedea în timp ce se roagă, brodează sau ţes. In cadrul muzeului, se ţin în special pentru copii, ateliere de olărit sau de ţesut la război.

Mănăstirea Văratic, cea mai mare mănăstire de maici din România are de asemenea un sat mănăstiresc aflat în vecinătatea mănăstirii.

manastirea varatec parc vanatori neamt tinutul zimbrilor

Mănăstirea Sihla se află într-o zonă stâncoasă a Munților Stânișoarei,  la 1000 m altitudine. Din anul 1326 datează prima menţionare scrisă că la Sihla exista sihăstrie. Lângă schitul Sihla, la 10 minute de mers pe o cărăruie, se află o mică peşteră, situată într-un spaţiu îngust dintre două stânci înalte, denumită „Peştera Sfînta Teodora”. Se spune că aici a trăit Sfânta Teodora de la Sihla. In interior a fost creat un altar de rugăciune. In apropierea peşterii se află şi o stâncă, ce poate fi escaladată cu ajutorul unei scări de lemn, în al cărei vârf se găseşte o scobitură unde se adună apa de ploaie. Aici se spune ca era locul în care sfânta lua masa – firimituri aduse de păsările cerului, de la Mănăstirea Sihăstria. Tot în apropierea Manăstirii Sihla sub o stâncă, se află „Bisericuţa dintr-un brad” -construită din lemnul unui singur brad, lungă de doar de câţiva paşi, construită în 1763. La toate mănăstirile duc drumuri auto asfaltate sau forestiere. In general mănăstirile oferă şi locuri de cazare pentru pelerini.

La circa o oră de mers pe jos de la Sihla, într-o poiană aflată pe un vârf de munte, se află Schitul „Sfântul Daniil Sihastru”. La schit se poate ajunge şi de la Mănăstirea Sihastria, pe o cărare care se desprinde din drumul forestier ce duce către Sihla. La Schitul Dobru se află cea mai veche mănăstire din regiune care respectă calendarul orthodox rusesc. Alte schituri din zonă sunt Schitul Piciorul Crucii,  Schitul Icoana Nouă, Schitul Icoana Veche, Schitul Pocrov, Schitul Vovidenia, Schitul Nifon, Schitul Sfânta Cruce, Schitul Cărbuna.

biserica carbuna parc vanatori neamt

O serie de trasee turistice marcate, 9 la număr, fac legătura între mănăstiri şi schituri. Acestea străbat păduri întinse şi poieni ce oferă pelerinilor puncte de belvedere. In zona Manăstirii Sihla se află o zonă de bouldering. Acesta se practică pe blocuri de gresie cu înălţimi de 2-15 metri înălțime și grade de dificultate variate. Accesul se face pe o potecă marcată cu un cerc de culoare roşie.

parc vanatori neamt schit Ținutul Zimbrului

Moştenirea cultural-istorică este reprezentată de Cetatea Neamţului, de muzeul de istorie și etnografie Târgu Neamț şi case memoriale:  ale lui  Sadoveanu, Vlahuță, Creangă, Micle, Casa-muzeu Vasile Gaman.

Casa copilariei lui Ion Creangă din Humuleşti, construită în 1830,  este în prezent cea mai vizitată casă muzeu din destinaţie.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă are loc în Târgul Neamț Parada Obiceiurilor de Anul Nou.

Cetatea Neamț, aflată în nord-vestul orașului Târgu Neamț a fost una dintre cele mai importante fortificații din perioada medievală. Construită în vârful unei culmi ce străjuie Valea Ozanei, cetatea se afla pe una din rutele comerciale între Moldova şi Transilvania. Datorită poziţiei sale strategice era cunoscută sub denumirea de „cuibul vulturului”. Construită în timpul domniei lui Petru Mușat (1375-1391), cetatea Neamţului a fost stavilă în calea năvălirilor otomane, ungare sau polone. Cetatea a fost compusă iniţial din fortăreaţa centrală închisă de o curte cu ziduri 12 m înălţime şi 4 turnuri. Ştefan cel Mare (1457-1501) măreşte fortăreaţa, ridică zidurile la 20 m şi adaugă o incintă exterioară cu 4 turnuri circulare pentru artilerie. In faţa porţii principale a fost construit un pod susţinut de 14 stâlpi din piatră, sub formă de arc.În 1476 , cetatea a rezistat asediului celor 200 000 soldaţi conduşi de Mahomed al II lea. In perioada 2007-2009 Cetatea Neamțului a fost reabilitată cu fonduri europene.

Accesul către Destinaţia ecoturistică Ținutul Zimbrului şi Parcul Natural Vânători Neamţ:

Parcul Natural Vânători Neamţ este traversat de DN 15 B Poiana Largului – Vânători – Târgu Neamţ.

English Version

uk-steag-travel-guide-romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here