Defileul Crişului Repede este caracterizat prin diversitatea mare de peisaje, de la cele subterane la cele de suprafaţă.
Găsim aici 2 peşteri electrificate şi alte 2 peşteri care sunt incluse în circuitul speoturistic. Mai bine de 10 peşteri de mici dimensiuni ce nu necesită echipament speologic sunt vizitabile din traseele marcate ce străbat Defileul Crişului Repede.
Pintenii stâncoşi oferă numeroase puncte de belvedere asupra defileului. Cascada Vadu Crişului, Cheile Mişidului întregesc acest peisaj pitoresc.
Defileul Crişului Repede oferă trasee uşoare şi peşteri vizitabile pentru familii cu copii. Cei aventuroşi pot încerca trasee de escaladă, via ferrata sau rafting.
Crişul Repede se desfăşoară pe o lungime de 148 km pe teritoriul judeţelor Cluj şi Bihor. Delimitează Munţii Meseşului şi Plopişului la nord de Munţii Vlădeasa şi Munţii Pădurea Craiului la sud.
Defileul Crişului Repede începe să se contureze, geografic vorbind, la 10km de Huedin, în Bologa. Se desfăşoară pe o lungime de aproape 50km, până în Vadu Crişului.
Turistic, denumirea de Defileul Crişului Repede este dată porţiunii finale a acestuia cuprinsă între Bălnaca şi Vadu Crişului. Aici raul formează două sectoare de defileu:
- între Şuncuiuş şi Bălnaca, pe o distanţă de circa 4 km, Crişul Repede face un meandru puternic. Este porţiunea în care se află Peştera Unguru Mare şi din care se desprind Cheile Mişidului.
- între Şuncuiuş şi Vadu Crişului este porţiunea cea mai îngustă şi sălbatică, tot de circa 4 km. Aici se află cele mai multe obiective turistice. Acestea sunt: peştera si cascada Vadu Crişului, dar şi trasee marcate la peşterile din versanţi, şi la pintenii stâncoşi înalţi de 100-150m. Sunt multe puncte de belvedere asupra defileului.
Alte două importante obiective pentru turismul de aventură din Munţii Pădurea Craiului sunt cele două trasee de via ferrata (din Peretele Zânelor şi de la Vama Sării).
Defileul Crişului Repede este inclus în situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului. Are statut de rezervație naturală mixtă. Săpat în calcare, defileul prezintă un aspect montan tipic.
Crişul Repede aşa cum îi spune şi numele prezintă numeroase repezişuri. Râul se strecoară printre pereţii calcaroşi înalţi de 100-150m, în mare parte împăduriţi.
În multe locuri de-a lungul defileului, vegetaţia bogată creează hăţişuri greu de străbătut. Acest fapt se datorează lianelor de curpen ce se caţără pe arbori şi arbuştilor înţepători (măceş, păducel, porumbar etc).
Defileul constituie şi limita nordică de răspândire pentru câteva plante sudice: stânjenel -Iris apylla ssp. Hungarica, dediţel – Pulsatilla patens, ghimpele – Ruscus aculeatus.
Defileul Crişului Repede este însoţit de linia ferată Oradea – Cluj Napoca. Are 3 tuneluri pe parcurs şi staţii la Vadu Crişului, Peştera, Suncuiuş şi Bălnaca.
Accesul cu maşina se poate face din DN 1, din Topa de Criş, unde este indicator spre Vadu Crişului. De aici se poate ajunge în Şuncuiuş, ocolind defileul pe drum asfaltat. Din Şuncuiuş, de lângă gară, drumul se bifurcă.
- Ramura din dreapta duce în localitate şi mai departe spre Zece Hotare urmând Valea Izbândiş
- Drumul ce duce înainte continuă spre Bălnaca şi mai departe spre Bratca şi prin Borod înapoi la DN 1.
De la ultimele case din Şuncuiuş, înainte ca drumul asfaltat să traverseze calea ferată se desprinde un drum neasfaltat ce însoţeşte calea ferată şi Crişul Repede. Acest drum de 1,5km duce până în faţa peşterii Unguru Mare. Aici este loc de campare şi un punct Salvamont Bihor.
Peştera Unguru Mare alături de Peştera Vadu Crişului sunt două din cele şase peşteri amenajate din Munții Apuseni.
Posibilităţile de cazare în zonă sunt multiple: pensiuni în Vadu Crişului, Şuncuiuş şi Bălnaca şi locuri de campare de-a lungul defileului. Cabana Vadu Crişului de lângă peştera Vadu Crişului este închisă. Se află într-o avansată stare de degradare.
Pentru cei sosiţi cu maşina, cel mai accesibil punct de acces la peştera şi cascada Vadu Crişului este dinspre satul Vadu Crişului.
Vadu Crişului este menţionat încă din 1256 sub numele de portus Crysz, adică portul Crişului. A fost loc de vamă pentru plutele de pe Criş. În prezent este un centru de olărit, renumit pentru ceramica albă, unică în sud-estul Europei.
În capătul localităţii, lângă sala de sport de la intrarea în defileu este loc de parcare.
La nici 200m de aici, un pod recent construit peste Crişul Repede vă permite accesul pe malul stâng al văii. Astfel puteţi realiza un circuit de vizitare al ambelor maluri ale Crişului Repede.
Poteca de pe malul stâng al Crişului Repede ce duce la peştera Vadu Crişului este marcată cu cerc roşu dublu
Până la peşteră cei 2km îi parcurgeţi în circa 30-45 minute. Poteca pitorească se strecoară pe sub pereţi de stâncă şi prin pădurea de foioase. Nu sunt mari diferenţe de nivel. Ajungeţi pe terasa din faţa peşterii Vadu Crişului, lângă căsuţa ghidului peşterii şi construcţiile degradate ale fostei cabane Vadu Crişului.
Peştera Vadu Crişului , declarată monument al naturii este închisă. Poate fi vizitată doar sub îndrumarea ghidului.
Pârâul care iese din peşteră se prăvale la marginea terasei, în Crişul Repede, formând o cascadă – Cascada Vadu Crişului. Terasa din faţa peşterii s-a format din depunerile de bicarbonat de calciu aduse de apă. Bicarbonatul de calciu s-a depus in jurul resturilor de plante formând tuful calcaros, cu aspect spongios. Frumuseţea cascadei este dată de muşchiul verde pufos ce acoperă tuful calcaros.
Căderea de apă de circa 10 m variază ca debit, în funcţie de precipitaţiile căzute la 5 km distanţă, pe Platoul Zece Hotare. Aici apele se adună în subteran şi străbat Peştera Bătrânului. Ajung tot pe căi subterane în peştera Vadu Crişului, ieşind la suprafaţă aici, la nici 20m de Crişul Repede.
Cei care vor să ajungă la peşteră cu trenul, halta Peştera se află la nici 300m în amonte de cascadă. Lângă haltă, unde opresc numai trenurile personale se află o clădire dezafectată. Tot aici un pod de beton face posibilă traversarea de pe un mal pe altul al Crişului Repede.
Pentru cei ce au venit pe malul stâng şi vor să facă un circuit, pot să se întoarcă înapoi în Vadu Crişului pe malul drept al Crişului.
Traversaţi podul de lângă halta Peştera şi faceţi stânga de-a lungul căii ferate. Până în Vadu Crişului aveţi 2km de potecă uşoară. În scurt timp, linia ferată intră în tunel. Poteca turistică ocoleşte însă prin stânga, prin pădure.
Ascuns de priviri datorită vegetaţiei bogate, Tăul fără fund este un mic lac aflat la baza unei stânci, în dreapta liniei ferate. Lacul este alimentat de pârâul ce iese din Peştera cu apă.
Un alt lac de aceleaşi dimensiuni se află la 600m în amonte de halta Peştera. Tăul este situat sub stânca numită Stanul Stupului.
În continuare trecem pe lângă abruptul de stâncă numit Peretele Zânelor de unde pleacă unul dintre traseele de via ferrata.
Ascunsă privirii datorită vegetaţiei depăşim uriaşa boltă a Peşterii Casa Zmăului. În stânga ei se află ruinele unui turn – vama de sare şi cel de-al doilea traseu de via ferrata. Aici se făcea vămuirea sării şi a lemnelor transportate cu plutele pe Crişul Repede. Din documentele păstrate, de exemplu în anul 1847 au plutit prin defileu spre Oradea, aproape 2000 de plute.
Înainte să ajungă în Vadu Crişului, poteca trece pe lângă o ultimă scurtă peşteră – Podireului II.
Tot din Vadu Crişului avem posibilitatea să intrăm în circuitul versantului drept al Crişului Repede. Traseele marcate din defileu pornesc de la fosta Cabană Vadu Crişului. Aici se găsesc indicatoarele cu timpii de parcurs a fiecărui traseu.
Circuitul versantului drept al defileului este marcat cu punct albastru. Are o lungime de 9km şi se parcurge în circa 4, 5 ore. Parcurgerea lui, ca şi a celorlalte trasee din zonă, nu prezintă dificultăţi tehnice, doar atenţie sporită în porţiunile abrupte. Traseul ne oferă accesul la câteva puncte de belvedere şi mici peşteri: Peştera Roşie, Peştera Fugarilor, Peştera Casa Zmăului, Peştera Podireu II.
Tot în versantul drept se află şi marcajul punct galben. Acesta urcă vizavi de Cabana Vadu Crişului direct la Peştera Roşie. Are 7km şi se parcurge în 4 ore. Poteca străbate partea din amonte a defileului, până aproape de Şuncuiuş.
Peştera Fugarilor
Şi circuitul versantului stâng oferă belvederi spre defileu şi acces la câteva peşteri: Caprei, peşterile Devenţ I-III. Marcajul este punct roşu iar cei 5km de traseu se pot străbate în circa 3,5 ore.
Belvedere de pe malul stâng al Defileului Crişului Repede
De la cabană porneşte traseul bandă albastră spre Peştera Bătrânului, comun o porţiune cu punct roşu. Traseul are 8km şi se parcurge în 3,5 ore. Peştera Bătrânului face parte din rețeaua celor 10 peşteri speoturistice din România amenajate turistic. Accesul se poate face doar cu ghid, contra cost, în grupuri mici.
Tot de la Cabana Vadu Crişului pleacă traseele marcate cu triunghi albastru şi triunghi roşu. Acestea fac legătura cu comuna Şuncuiuş, fost centru minier. Triunghiul roşu (7km) urcă pe Dealul Popii (683m) şi trece pe lângă casele cătunului Pojorâta.
La coborâre spre Valea Izbândiş întâlneste marcajul cruce albastră ce vine de la Peştera Bătrânului. Pe Valea Izbândiş (drum asfaltat) se află izbucul cu acelaşi nume. Este al 2-lea cel mai adânc izbuc din România: -91m. La ieşirea apei de la baza abruptului, se formează un mic lac albastru-turcoaz, un minunat loc de popas.
Izbucul Izbândiş
Triunghiul albastru (12km) până la intrarea pe Cheile Mişidului trece pe la Tabăra “Castel” Şuncuiuş şi prin Poiana Frânturii. Lângă Poiana Frânturii se află cea mai lungă peşteră din ţară, Peştera Vântului. Peştera Vântului este una din cele 10 peşteri incluse în reţeaua speoturistică.
Porţiunea cea mai interesantă a acestui traseu sunt Cheile Mişidului.
Pe Cheile Mişidului se intră traversând Crişul Repede peste podul suspendat din apropiere de Peştera Unguru Mare. Cheile Mişidului, accesibile doar perpedes au o lungime de circa 2,5 km. Vă recomandăm să le străbateţi la ape mici datorită traversărilor dese prin apă. Dincolo de intersecţia cu Valea Şesii valea poartă numele de Valea Luncilor.
Marcajul turistic se termină lângă o altă peşteră inclusă în cele 10 peşteri din reţeaua speoturistică, Peştera Moanei (4,5km de la podul suspendat).
În apropiere, la circa 30m diferenţă de nivel în urcuş pe stânga, se găseşte Peştera Lesiana sau Peştera lui Cotuna. Vizitabilă pe circa 140m lungime, prezintă câteva concreţiuni în ultima din cele 3 săli. Aceste două peşteri fac parte din acelaşi sistem endocarstic, Lesiana fiind “etajul superior” al acestui sistem. Întoarcerea în Şuncuiuş se face pe acelaşi traseu.
La mică distanţă de intrarea în Cheile Mişidului se află Peştera Unguru Mare sau Ungurului. Peştera este închisă, accesul se face doar cu ghid. Peştera este electrificată şi vizitabilă pe 200m. Arcada de la intrare este de mari dimensiuni: 32 m înălţime şi 22 m lăţime. În această peşteră s-au descoperit urme ale locuirii umane încă din neolitic: obiecte din piatră şi os, fragmente de ceramică. S-a descoperit şi o mărgea de chihlimbar, fapt ce dovedeşte schimburile comerciale din acel timp.
In stânga intrării în Peştera Unguru Mare începe un scurt traseu de via ferrata – Valea Hodoaba. Traseul are de fapt două porţiuni asigurate cu cabluri, una de 42 m situată chiar pe malul stâncos al Crişului Repede şi o porţiune în partea din amonte a scurtului canion Valea Hodoaba.
Pe lângă drumeţii, în defileul Crişului Repede se practică şi activităţi de căţărare şi rafting.
, la cele de suprafaţă. ){kind=link}