Mănăstirea Putna a fost prima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, unul din promotorii stilului moldovenesc care îl știm azi.
Biserica Putna a fost clădită între anii 1466-1469 și sfințită în anul 1469.
Mănăstirea Putna a fost ridicată pe locul unei vechi sihăstrii din secolele XIII- XVIV.
Legenda spune că alegerea locului bisericii a fost făcută trăgând cu arcul dintr-un vârf de deal ce se găsește lângă mănăstire. Unde a ajuns săgeata acolo s-a ridicat și clădirea.
Din păcate biserica actuală nu este clădirea ridicată de către domnitorul Ștefan.
Sub marele voievod Ștefan cel Mare întreaga Moldovă se transformă într-un șantier uriaș. Se fortifică și se construiesc biserici. În execuție se preiau unele elemente decorative gotice adaptate la specificul cultului ortodox.
Prima mănăstire fortificată de Ștefan cel Mare a fost cea de la Putna. Din fortificația de la acea vreme (1481) se pătrează doar Turnul Tezaurului.
Localizare: Mănăstirea Putna se găsește în Podișul Moldovei, la 77 km de fosta cetate de scaun de la Suceava
Acces: Suceava (E85) > Slobozia Sucevei (DN2H)> Rădăuți > Vilcovu de Jos> Putna
Istoric: se știe că biserica originală construită de Ștefan avea pictura interioară și exterioară realizată pe fond de aur. Învelitoarea acoperișului era făcută din plumb.
Biserica originală a fost demolată în anul 1654. Nu se știe motivele exacte ale demolării ei. Se presupune că fie avea probleme constructive fie domnitorul de la acea vreme a căutat aur ascuns în clădire. Din plumbul cu care era acoperită biserica s-au făcut gloanțe.
Biserica Putna a fost reconstruită ulterior în 8 ani de către Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan și Istrate Dabija.
Conform studiilor făcute o dată cu restaurarea clădirii reconstrucția bisericii Putna nu respectă planul inițial al clădirii.
De-a lungul timpului Mănăstirea Putna a mai suferit încă două restaurări ulterioare reconstrucției. Nu au mai fost executate picturi la exteriorul bisericii.
Toate indiciile ne arată că avem în fața noastră o clădire modificată atât planimetric cât și estetic față de originalul construit de Ștefan cel Mare.
Aspecte revelatoare:
-
-cele trei abside ale bisericii au în lateral câte trei ferestre în loc de una, cum era regula de până atunci
-
-soclul bisericii nu are profilele caracteristice bisericilor realizate de Ștefan cel Mare
-
-arcadele oarbe care decorează fațada mănăstii în partea de jos nu se cunoșteau din punct de vedere constructiv pe vremea lui Ștefan
-
-biserica are deasupra ferestrelor un brâu cu toruri împletite. Acest element decorativ apare ulterior reconstrucției bisericii Putna. A fost folosit pentru prima dată la Biserica Dragomirna clădită în anul 1608.
-
-exomartexul (pridvorul bisericii) este luminat prin trei ferestre gotice mari, caracteristici ulterioare reconstrucției bisericii.
-
-turla are caractere și mai târzie – baza stelată nu mai are vârfuri ci sinuozități, caracteristici specifice stilului baroc
Vizitarea mănăstirii Putna se poate face între orele 04.00 – 21.00.
Taxa vizită: 5lei/ persoană; 10lei/taxă foto.
Ansamblul mănăstiresc cuprinde: biserica – amplasată central, turnul de poartă (de acces), turnul clopotniță, chilii, paraclis, muzeu, turn tezaur, casa domnească, zidul de fortificație care împrejmuiește incinta.
În perioada medievală mănăstirile fortificate adăposteau sătenii și soldații de invaziile tătare.
Intrarea în mănăstirea Putna se face pe latura estică, prin turnul de poartă. Acesta are pe peretele dinspre exterior stema Moldovei – capul de bour privit frontal.
În muzeul mănăstirii se află expuse manuscrise, obiecte de cult și ceramică din perioada medievală. Se remarcă colecția de broderii de tradiție bizantină.
Biserica adăpostește mormântul domnitorului Ștefan cel Mare. Alături de el mai sunt înhumați la Putna – Maria (soția lui Ștefan cel Mare), Maria (fiica lui Ștefan cel Mare), fiul său Bogdan (domn între anii 1504-1517), nepotul său Ștefăniță (domn între anii 1517-1527).
Pietrele de mormânt sunt foarte frumos executate. Sunt acoperite cu baldachine de piatră.
Pictura interioară a bisericii, de factură bizantină a fost realizată în perioadă 1979 – 1983.
Din vechea pictură s-au păstrat din păcate puține eșantioane.
Ansamblul mănăstiresc de la Putna păstrează specifilul mănăstirilor din Moldova care se găsesc în circuitul turistic. Sunt frumos îngrijite și abundă de turiști și credincioși.
La vizită încercați să evitați orele de vârf sau sezonul turistic.
Bibliografie: Bisericile lui Ștefan cel Mare – Gheorghe Balș
