Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş biserica lemn unesco

Destinaţia ecoturistică Mara – Cosău – Creasta Cocoșului este parte a Maramureșului istoric. Se întinde între văile Mara şi Cosău, mărginită la sud de creasta vulcanică a Cocoşului.

Printre colinele blânde şi peisajul tradițional mozaicat cu fânețe și livezi, moroşenii au ridicat aici o civilizaţie a lemnului. Turlele zvelte ale bisericilor de lemn din secolele XVI – XVII se integrează armonios în peisajul idilic format de fânețele cu clăi de fân, păşuni montane, livezi și păduri seculare.  Multe dintre ele sunt parte din Patrimoniul UNESCO.

Ingenioasele instalaţii tehnice ţărăneşti din lemn acţionate de apă – mori, pive şi vâltori, porţile masive sculptate în lemn cu simboluri precreștine formeaza si ele un patrimoniu important.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş trasee bicicleta fanate
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş breb casa lemn traditionala
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş breb poarta lemn sanie

 

Această insulă de viață tradițională autentică din Maramures, cuibărită lângă Rezervația Creasta Cocoșului, constituie locul ideal pentru turismul activ.

De la plimbările pe uliţele satelor urmărind obiceiurile zilnice ale moroşenilor, la ciclism, drumeţii, escaladă, zboruri cu parapanta, destinația de ecoturism Mara – Cosău – Creasta Cocoșului din Maramureș îţi va oferi o experiență diversă, atât culturală cât și naturală.

Destinaţia ecoturistică Mara–Cosău–Creasta Cocoșului-Maramureş-bicicleta

În 2014 zona Mara – Cosău – Creasta Cocoșului a obținut statutul de destinație ecoturistică. In Maramures s-a realizat primul traseu de tip drum verde din nordul ţării. Acesta se poate străbate cu căruţa, bicicleta sau pe jos – Drumul moştenirii maramureşene .

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta fanate creasta cocosului
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş trasee bicicleta breb

Traseul leagă 7 sate tradiţionale, 2 situri Natura 2000 – Igniş şi Gutâi – Creasta Cocoşului şi 7 arii protejate pe parcursul a 88 km. Din intreaga distanta, 48 km reprezintă trasee montane omologate.  53,7 % reprezintă drumuri forestiere, 9,3 % drumuri de ţară  şi  37 % drumuri asfaltate.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş creasta cocosului

Cele 7 sate conectate, reprezentative pentru cultura maramureșeană, sunt Breb, Budeşti, Hoteni, Hărniceşti, Deseşti, Mara şi Ocna Şugatag.

În fiecare din aceste sate puteţi vizita biserici din lemn, biserici specifice Maramureşului, înalte dar înguste, cu învelitori din șindrilă.

Cele din Deseşti şi Budeşti Josani sunt monumente UNESCO.

Biserica din Deseşti, a fost construită în anul 1770. Este vestită pentru picturile din interior cel mai bine conservate dintre bisericile de lemn de pe Valea Marei. Cea mai semnificativă frescă reprezintă Ziua Judecăţii de Apoi în care păcătoşii sunt reprezentaţi în portul specific. În cimitir veţi găsi cruci străvechi de piatră încadrate în cerc, asemănătoare celor celtice. Pentru vizitare întrebaţi la casa parohială.

Biserica din Budeşti Josani construită în 1643 este renumită pentru icoanele din secol al –XVII-lea, pictate pe sticlă şi lemn.  Turnul zvelt, care măsoară 38 m, prezintă 4 turnuleţe amplasate la baza turnului central, semn că în sat exista un Sfat al Bătrânilor. În interiorul bisericii se păstrează cămaşa de zale şi coiful despre care se spune că ar fi aparţinut haiducului Pintea Viteazul. Pentru vizitarea ei întrebaţi de cheie vizavi, la centrul de informare turistică de lângă școală.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş biserica lemn

Dacă veţi străbate uliţe lăturalnice veţi descoperi case tradiţionale acoperite cu draniță (șindrilă). Sunt multe porţi monumentale sculptate cu simboluri solare, cu arborele vieţii (ce simbolizează viaţa veşnică) sau cu funia răsucită (ce reprezintă infinitul). Se pot vedea garduri împletite din nuiele de nuc dar si unelte de tehnică ţărănească – vâltori, pive, mori, horincii.

Pe pereţii grajdurilor stau expuse sănii, furci, căruţe, pluguri, grape. În Breb, pentru a descoperi gospodăriile ţărăneşti şi atelierele de meşteri populari, a fost marcat cu C albastru, un circuit al satului pe bicicletă.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta porti maramuresene port popular
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş porti lemn maramuresene

Dacă veţi intra într-o casă din Maramures veţi descoperi camera în care se ţine pe „rudă” – o bârnă de lemn – cergile, ştergarele şi hainele de lână sau brodate.

În Hărniceşti vizitaţi casa-monument – Casa Iurca, casă nobilă păstrată încă de la finele secolului al XVIII-lea (1792). În Deseşti treceţi pe la Complexul muzeal de case tradiţionale şi potcovărie. În Budeşti vizitaţi Centrul Etnografic amenajat la şcoala locală.

În satul Sârbi, pe apa Cosăului s-au amenajat la complexul de tehnică țărănescă, 5 panouri care explică modul de funcționare al fiecărei instalații. Sunt descrise spălarea țesăturilor mari din lână la vâltoare, îndesarea lânei cu pivele, etapele de distilare a fructelor la horincie dar si treierarea și măcinarea cerealelor cu ajutorul batozei și a morii.

 În prima duminică din luna mai, la Hoteni are loc Festivalul Tânjaua de la Hoteni – străvechi ritual de celebrare a primului om ieşit la arat.

Treceţi şi pe la meşterii locali din Maramures, gospodăriile lor sunt semnalizate. Veti intalni dulgheri, drănițari, dogari, fierari, pecetari, clopari, confecţioneri de zgărdane (obiecte de podoabă, făcute din mărgele mici, viu colorate), de cergi, cojoace, cămeşi, .

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş traditii furca sanie cos nuiele
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş lemn traditii

In Maramures oamenii încă se mai îmbracă în port popular în viața lor de zi cu zi, nu numai de sărbători. O să vedeţi pe uliţe femei cu fuste înflorate până la genunchi, cu basmale înfloratedar dar si bărbaţi ce poartă clopuri. Clopurile sunt acele pălării mici din pai, care se ţin puţin lăsate pe-o parte şi care abia acoperă creştetul capului.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta breb moroseni

Nu rataţi degustarea produselor locale. Bucătăria locului este consistentă ca „să ţină de saţ”, deoarece muncile agricole şi lucrul la pădure sunt activităţi consumatoare de energie. In Maramures mâncărurile sunt bazate pe carne şi lactate, mămaligă, cartofi şi fasole.

Nu există masă care să înceapă fără horincă sau afinată, varianta mai ușoară a horincii, preparată cu afine. Celebre sunt aici sarmalele cărora li se spun curechi umpluți, mămăliga cu brânză și jumări, tocana de hribi, plăcintele umplute cu brânză, cartofi și pancovele (gogoși).

Nu putem trece cu vederea schimbările care au loc şi în acest colţ de ţară. Tinerii care au plecat în afara graniţelor să muncească şi-au construit case moderne, lăsând în paragină vechile case tradiţionale.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta porti maramuresene
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta breb case traditionale

Agricultura practicată la scară mică, cu mici parcele cultivate, încadrate de garduri vii sau pomi asigură adăpostul pentru un număr însemnat de specii de plante şi păsări. Datorită diversităţii peisagistice şi diversităţii floristice şi faunistice au fost declarate în destinaţia ecoturistică Mara – Cosău – Creasta Cocoșului 7 arii protejate:

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta fanate

Rezervaţia Creasta Cocoșului, rămăşiţa unui crater vulcanic care a erupt acum 9 milioane de ani.

Este o culme crenelată de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m. În apropierea crestei se află Tăurile Chendroaiei, două ochiuri de apă  cu o vegetaţie specifică de muşchi, pedicuţă, roua cerului, perniţe de afin şi merişor, părul porcului etc. Zona reprezintă habitat pentru specii de răpitoare de interes european: acvila de munte şi acvila ţipătoare mică, dar şi pentru râs, cerb şi urs. Dinspre Mara accesul se face pe marcaj cruce albastră iar dinspre Breb pe marcaj cruce roşie.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş culmea creasta cocosului
Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş creasta cocosului lac chendroaiei


Rezervaţia Naturală Lacul Morărenilor

Aflată la altitudinea de 882 m, lacul s-a format printr-o alunecare de teren. În acesta s-au dezvoltat plante de zonă umedă ca muşchiul de turbă, roua cerului (carnivoră), trifoiul de baltă, otrăţelul de baltă. Adânc de 20 metri în punctul maxim, lacul este alimentat de un pârâu și de izvoare subterane. Aici trăiesc rața sălbatică mare, buhaiul de baltă cu burtă galbenă, corcodelul mic, broasca roșie de munte, șopârla de munte. Rezervaţia este accesibilă dinspre Breb sau dinspre Creasta Cocoşului pe marcaj cruce roşie.

Tăurile de la Hoteni – cuprind trei lacuri şi o mlaştină. Sunt un mediu perfect pentru plantele carnivore dar şi pentru peste 150 de specii de alge ce dau culoarea specifică luciului de apă – maronie. Accesul se face pe marcajul cruce roşie din Hoteni.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş taurile hoteni

Pădurea Crăiască – rezervaţie forestieră şi peisagistică, declarată rezervație de semințe. Cuprinde exemplare de stejar pedunculat, goruni seculari şi larice cu vârste venerabile, cuprinse între 100 – 140 ani si cu înălţimi de 20-30m. Tot aici cresc câteva specii endemice precum sor-cu-frate, o floare cu petale galbene și violet, și pușca dracului, o plantă cu flori albastre.

Destinaţia ecoturistică Mara–Cosău–Creasta Cocoșului-Maramureş-bicicleta-Pădurea Crăiască

Rezervaţia Cheile Tătarului – sunt săpate de apele ce se prăbuşesc peste pragurile stâncoase alcătuite din roci vulcanice andezitice. Rocile sunt tapiţate cu licheni de o culoare galben-aurie. Abrupturile cheilor ascund şi o specie rară de muşchi luminescent, Schistostega pennata. Cheile sunt accesibile din Mara pe marcajul cruce roşie.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta cheile tatarului

Rezervaţia Turbăria Iezerul Mare de pe platoul Munţilor Igniş, sit amplasat la altitudinea de 1000m. Este una dintre cele mai bine conservate mlaştini oligotrofe (săracă în minerale și nutrienți) din judeţul Maramureş. Suprafața înmlăștinită se întinde pe 20 ha, cu o grosime a stratului de turbă de 7 metri.  Flora de mlaştină este reprezentată de răchiţele, roua cerului, curechi de munte, vuietoare, bumbăcăriţa, ruginare, iarbă albastră și rogoz. Rezervaţia este accesibilă pe poteca marcată cu triunghi roşu din Deseşti.

Rezervaţia Mlaştina Poiana Brazilor unde vegetează la doar 970 m, jneapănul.

Lângă Ocna Şugatag există pe locul fostelor mine de sare prăbuşite, opt lacuri sărate. Cel mai adânc, Tăul fără fund are 33m. Acestea sunt aflate pe primele locuri în Europa din punct de vedere al salinității.

Destinaţia ecoturistică Mara Cosău Creasta Cocoșului Maramureş bicicleta ocna sugatag lac sarat
Pe lângă traseul moştenirii maramureşene s-au mai amenajat încă aproape 90 km de trasee de bicicletă. Sunt marcate cu „C” roșu pe fond alb ce se conectează cu drumurile marcate anterior.
Cele şase trasee de bicicletă au grade diferite de dificultate. Trec pe la rezervaţiile şi obiectivele reprezentative pentru cultura maramureşeană din destinaţie, străbătând peisajul variat al Munţilor Gutâi şi Igniş.

Accesul în destinaţia ecoturistică Mara – Cosău – Creasta Cocoșului din Maramureş:

  •  din Baia Mare (oraşul are gară), 45 km pe drumul naţional DN 18 prin Pasul Gutâi
  • din Sighetu Marmaţiei (oraşul are gară), 15 km pe drumul judeţean DJ 184

For English version click here

uk-steag-travel-guide-romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here