Memorialul victimelor comunismului de la Sighetul Marmatiei – se gaseste in fosta inchisoare de la Sighet, construita in anul 1857. Aceasta inchisoare a jucat un rol esential in perioada de inceput a comunismului in Romania, contribuind semnificativ la oprimarea clasei intelectuale romanesti. Intre anii 1950-1955, cand inchisoarea era una de maxima securitate, au fost adusi aici in deplin secret 200 de fosti ministri, parlamentari, ziaristi, militari, episcopi si preoti greco-catolici.
Primul Muzeu dedicat victimelor comunismului si rezistentei a aparut ca si rezultat al initiativei Fundatiei Academia Civica, a carei presedinta era la acea vreme (1993) poeta Ana Blandiana. Ea a fost cea care a inaintat Consiliului Europei, propunerea de constituire a unui Memorial care sa documenteze o parte a istoriei care se dorea lasata uitarii.
Acest muzeu, care are in componenta sa un centru de studii, a inceput inca din anul 1993 colectarea de fotografii, obiecte, interviuri. S-a ajuns momentan la 35.000 pagini de carte si 5000 de ore de inregistrari ale martorilor, victimelor si familiilor acestora.
Considerat unul dintre principalele locuri de pastrare ale istoriei Europei, putem azi aseza Sighetul alaturi de Memoriualul de la Auschwitz si Memoriualul Pacii din Normandia.
Acces: orasul Sighetul Marmatiei, numit pana in anul 1964 doar Sighet, se gaseste la intersectia drumurilor DN 18 (dinspre Baia Mare), DN 19 (dinspre Satu Mare) si DN 17C (dinspre Bistrita Nasaud).
Locatie: Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului se gaseste in centrul istoric al orasului, Sighetul Marmatiei pe strada Cornelui Coposu, Nr 4. Aceasta strada pietonala, reamenajata de curand, are de-a lungul ei o fatada care din afara nu aminteste cu nimic de atrocitatile petrecute in incinta inchisorii.
Motto-ul ce il gasiti la intrare: “Si veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi” si scurta cuvantare a Anei Blandiana ce o veti auzi in prima sala a muzeului, va face inca de la inceputul vizitei sa simtiti incarcarea sentimentala al acestui loc.
Program de vizita:
in perioada 15 aprilie – 15 octombrie: luni-duminica 09:30-18:30;
in perioada 16 octombrie -14 aprilie: marti – duminica 09:30-16:30;
Luni inchis.
Ultimul vizitator intra cel tarziu cu 30 minute inainte de inchidere.
Costuri:
Adulti – 6lei;
Studenti, elevi, pensionari – 3lei;
Gratuit – fosti detinuti politici, persoane cu handicap, ziaristi.
Va sfatuim sa va achitati si taxa foto cu siguranta veti gasi lucruri interesante de fotografiat.
Detinutii politici: comform unui studiu facut de Centrul de Studii al Memorialului, in baza celor 93.000 de fise matricole identificate in arhiva, 94.69% erau barbati, 42% erau cu studii elementare, 19% cu studii superioare (adica 17.690 persoane – pentru anii ’40 aceasta fiind un numar semnificativ), 23% cu studii liceale si doar 3 % analfabeti.
Intre cei care au fost adusi aici trebuie sa amintim 3 dintre cele mai importante figuri ale politicii romanesti de la acea vreme:
Iuliu Maniu, Presedintele Partidului National Taranesc, considerat unul din parintii democratiei interbelice romanesti. A fost arestat la 74 de ani si a murit la 80 de ani.
Dinu Bratianu – Presedintele Partidului National Liberal – arestat la 84 de ani si mort dupa 3 luni in detentie;
George Grigorovici – membru fondator al Partidului Social Democrat.
Amenajare interioara: Prima sala a muzeului denumita Sala Hartilor, incearca sa introduca vizitatorul in contextul geografic romanesc. Veti putea vedea harti cu locatia penitenciarelor din Romania, a gropilor comune cu cadavre identificate, a locurilor de executie si a lagarelor de munca fortata.
Vizita continua printr-un coridor ce duce la locul de detentie a prizonierilor. Pe peretii acestui coridor sunt afisate portrete ale unei parti din cei ce au fost incarcerati pe motive politice la inchisoarea de la Sighet.
In cele 48 de foste celule amenajate azi ca expozitii individuale cu diferite teme, veti gasi cele mai neasteptate subiecte:
Metode de tortura din inchisori si lagare de exterminare: bataia cu bastoane subtiri de lemn sau de cauciuc, smulgerea unghiilor de la maini sau de la picioare, ancheta insotita de socuri electrice, atarnarea anchetatului cu capul in jos, crucificarea pe perete, ancheta cu caini lupi, ancheta cu regim alimentar cu sare in exces si fara apa, ancheta insotita de izolare in camere umede si intunecoase, fortarea victimei infometate de a tine in gura o bucata de paine fara a i se da voie sa o manance.
Expozitia Canalul Dunare – Marea Neagra – Canalul era denumit in termenii regimului Gheorghiu-Dej un mormant al burgheziei romanesti. Acest canal urma sa lege Marea Neagra prin Dunare de canalul Oder – Rin. Mana de lucru urma sa fie asigurata de “elemente reactionare”, majoritatea oameni condamnati fara proces.
Se estimeaza ca in lagarele de la Canal au fost concentrati peste 40.000 de persoane doar in anul 1950. Alti 20.000 erau asa-zisi “lucratori voluntari”.
Expozitia destinata demolarii unor cladiri de patrimoniu pe timpul regimului comunist – sub scuza urbanismului modern si a reconstructiei Bucurestiului, afectat de Cutremurul din ’77, Ceausescu reuseste sa stearga de pe fata pamantului o buna suprafata din centrul istoric al orasului. Aceeasi soarta au avut-o mai multe localitati din tara.
Expozitia despre cea mai mare actiune de deportare din istoria contemporana a Romaniei – in data de 18 iunie 1951 peste 44.000 de persoane din zona de vest a tarii (Banat si Mehedinti), au fost deportati in Campia Baragan deoarece “nu ofereau garantii pentru siguranta statului”.
Au fost transportati in 2696 de vagoane si 6211 camioane. Zicala, atribuita lui Stalin “un om ucis este o tragedie, un milion – o statistica” se potriveste in situatia descrisa mai sus. Oamenii au incercat sa-si refaca aici gospodariile, permitandu-li-se abia dupa 5 ani de relocatie fortata, sa se intoarca acasa.
Expozitia destinata strategiei distrugerii religiei – in anul 1948, printr-un decret de lege, s-au suprimat toate ordinele calugaresti, simpla exprimare a simpatie fata de un ordin, putand aduce detentie. Multi preoti au fost condamnati pentru “tradare de neam si tara”. In cazul Bisericii Ortodoxe, conducerea a fost decapitata de la cap, 20 de inalti ierarhi fiind inlocuiti. Aproximativ 2000 de preoti ortodocsi au fost arestati, reducandu-se cu doua treimi numarul manastirilor si a calugarilor.
Biserica Greco- Catolica a fost interzisa din anul 1948. Majoritatea dintre preotii greco-catolici au refuzat convertirea la ortodoxism, fapt care pe majoritatea dintre ei i-a adus la Sighet.
Celula neagra – o incapere folosita la detentie speciala, fara lumina, cu o singura pereche de catuse, prinse de pardoseala.
In celula care atesta familiile persecutate de regimul comunist, am constatat cu surprindere ca majoritatea dintre ei au fost medici, economisti, avocati, istorici, invatatori, guvernatori. Eradicarea clasei intelectuale din Romania Interbelica, mediocrizarea, si translatarea taranilor de la sat la oras a dus cu siguranta la pierderea identitatii cu care ne confruntam azi.
Intr-o scrisoare expusa in cadrul Muzeului de la Sighet, adresata Natiunilor Unite, un detinut incearca sa atraga atentia asupra condutiilor improprii de detentie, cerand sprijin:
“Celula este cu piatra pe jos, umeda, fara foc, fara lumina electrica, iar lumina zilei si aerul sunt impiedicate de a patrunde in celula de scandurile ce sunt batute la ferestre. Aceasta celula de 3/2.5 este ocupata in medie de sase detinuti politici, cu hardau de lemn in care ne facem necesitatile. Suntem scosi la aer si miscare in afara celulei circa 24 de ore anual, in tarcuri de zid de 6m..” – Romani Giovani Snaidero – detinut politic. Toate acestea se intamplau la Oradea.
Spatiul de Reculegere si Rugaciune aflat in curtea fostei inchisori permite fiecarui vizitator sa aprinda o lumanare pentru sufletele celor ce au suferit aici. Impresionantul culoar ce duce la aceasta incapere subterana este tapetat cu numele celor care au murit in inchisori, lagare si datorita deportarilor comuniste. Nesfarsita lista continua si pe zidul gardului de beton ce imprejmuieste aceasta subra cladire.
Turnurile de paza ce strajuiau in urma cu 60 de ani acest spatiu de detentie, azi mai vegheaza doar asupra sculpturii din a doua curte.
Cortegiul sacrificatilor, sculptura realizata de Aurel Vlad, reprezinta 18 persoane care merg spre un zid care le inchide orizontul, asa cum comunismul obturase viata a milioane de oameni.
Muzeul Memorialului Victimelor Comunismului si Rezistentei ofera una dintre acele experiente care te fac sa privesti lumea din jur cu alti ochi si sa o intelegi mai bine. Sa intelegi ca suntem rezultatul actiunilor trecute, si ca uitarea trecutului poate face ca acesta sa se repete.
Alte obiective de vizitat in zona: va recomandam sa nu ezitati sa vizitati Cimitirul Vesel care se gaseste doar la 20km de Sighetul Marmatiei. Pentru montaniarzi, Muntii Rodnei, Maramuresului, Suhard sau Tibles pot dezvalui adevarate comori naturale.
Daca va aflati pe timp de iarna in Maramures, puteti lua in calcul sa va petreceti weekendul la schi, pe unul din Domeniile Schiabile de la Cavnic sau Suior.
For english version
