Culmea Munţilor Latoriţei este una dintre cele mai lungi şi spectaculoase culmi de altitudine din România care se preteaza la mountain biking.
Este străbătută de un drum pietruit şi de pământ în lungime de 42 km din Şaua Ştefanu până în Valea Măceşului. Diferență de nivel pe culmea Latoritei la urcare este de 530 m iar la coborâre este de 1900 m.
Drumul este cunoscut sub numele de Strategica sau Drumul Strategic. Acesta se desfăşoară pe circa 17 km în gol alpin, la altitudini cuprinse între 1800 m -2000 m. Pe cei 25 km rămaşi, coboara până la 540 m altitudine. Coborârea ține culmea (împoienită pe mai bine de 60%) cu sălaşe, ca în final să iasă la drumul DN7A (Brezoi – Petroşani), în Valea Măceşului.
Acest drum este o invitație la o adevărată aventură pentru pasionații de mountain-bike.
Traseu mountain biking propus: Obârşia Lotrului (1350 m) – Şaua Ştefanu (1915 m) – Şaua Pietrile – Cantonul Plaiul Poienii – Valea Măceşului (540 m) – Voineasa – Curmătura Viduţei (1571 m) – Obârşia Lotrului
- distanța totală (aprox.): 105 km
- diferență de nivel (aprox.): + 2120 m
- altitudine maximă: 1990 m
- altitudine minimă: 540 m
- fără marcaj turistic
- traseul de mountain biking se poate face în două zile, existând posibilităţi de cazare atât în Valea Măceşului cât şi în Voineasa
- pentru a face acest traseu în circuit, puteți lăsa mașina în parcarea Cabanei Obârşia Lotrului
Acces: cea mai buna varianta de a ajunge in Culmea Latoriţei este dinspre Transalpina (DN 67C).
Transalpina (DN 67C)
- Este cea mai înaltă șosea din România, ajungând la altitudinea de 2145 m, în Pasul Urdele.
- Comparativ, altitudinea maximă a soselei Transfăgărășan este de 2.042 de metri.
- Transalpina face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba pe o distanţă de 141 km.
- Soseaua traversează Munții Parâng de la Obârşia Lotrului la Rânca.
Transalpina era folosit iniţial de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească. A fost refăcut în perioada 1934-1939 de către regele Carol al II-lea şi reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În urma asfaltării Transalpina a fost deschis oficial circulației rutiere, începând cu 2015. Drumul este închis pe perioada iernii.
Strategica sau Drumul Strategic ce străbate culmea Latoriţei a fost construit de germani în timpul Primului Război Mondial.
Drumul nu este marcat, dar cel puţin în zona de gol alpin este uşor de urmărit la mountain biking. Pentru coborârea de la Vârful Fratoşteanu până la Valea Măceşului, chiar dacă drumul urmăreşte culmea, vă recomandăm să aveţi un track GPS.
Drumul Strategic merge iniţial pe curbă de nivel, puţin sub vârfurile rotunjite ale Munţilor Latoriţei. Ofera largi perspective asupra Văii Latoriţei şi a Munţilor Căpățânii.
Drumul Strategic se desprinde din Transalpina în Şaua Ştefanu, la 1915 metri altitudine. In acest loc se află o construcţie din lemn şi câteva panouri informative.
De la Obârşia Lotrului (1350 m) până în Şaua Ştefanu (1915 m) sunt de urcat 12 km pe Transalpina.
Obârşia Lotrului este pe lângă un loc de popas cu cabane, camping şi căsuţe, o intersecţie de drumuri auto şi turistice. Aici se intâlnesc Munţii Latoriţei cu Şureanu şi Lotrului. Tot aici Transalpina intersectează drumul montan Brezoi – Voineasa – Petroşani (DN7A – 106km, în stare proastă în porţiunea Petroşani-Obârşia Lotrului).
La circa 3 km din şa, un drum coboară la o stână şi mai departe, spre lacurile ascunse din Valea Latoriţei. Până la lacuri se coboară circa 300 m diferenţă de nivel în 4km. Din păcate, accesul nu se poate face cu bicicleta decât pe primii 2,5 km.
Porţiune din culmea Latoriţei (de la km 3 până la Vf. Puru) văzută dinspre Transalpina, zona Culmii Muntinu (se vede şi drumul ce coboară la stână şi duce mai departe spre Iezerul Latoriţei)
În continuare drumul (nemarcat) se transformă în potecă, abia vizibilă. Traversează Valea Latoriţei şi o mică culme împădurită la una din cele mai izolate şi sălbatice zone din Carpaţi. Se ajunge la un prim lac, Violeta, situat între brazi, într-o zonă mlăştinoasă.
La nici un kilometru distanţă se află Iezerul Latoriței considerat lacul glaciar situat la cea mai mică altitudine din țară, 1530 m.
Urcarea la lacul Iezerul Latoriţei dinspre Cabana Petrimanu este marcată cu cruce galbenă.
Revenind la traseul de mountain biking, după circa 4,5 km de la Şaua Ştefanu, drumul trece pe sub telescaunul pârtiilor de schi de la Transalpina Ski Resort.
La circa 5 km din Şaua Ştefanu (inca 0,5 km de la domeniul schiabil) un drum înierbat coboară în dreapta. Duce la Cabana Petrimanu din Valea Latoriţei transformandu-se mai jos în potecă. Pierde circa 500 m diferenţă de nivel fiind greu de parcurs în şaua bicicletei, în întregime. Un alt obstacol îl constituie traversarea vaii Latoriţei, deoarece nu există podeţ. Această potecă este însă singura cale de a ajunge din culmea Latoriţei în Valea Latoriţei, la drum.
Odată ajunşi pe firul văii întâlniţi drumul forestier ce trece pe lângă lacurile de acumulare Galbenu (1300 m) şi Petrimanu (1130 m). Apele acestor lacuri ajung prin galerii subterane, pe sub Munţii Latoriţei, în Lacul Vidra, de pe râul Lotru, cel mai mare lac de acumulare din zonă.
Mai jos de lacuri, Latoriţa străbate un defileu adânc şi sălbatic, mărginit de abrupturi impresionante, cu o diferenţă de nivel de peste 500 m, până la Ciungetu.
Drumul Strategic continuă pe sub unul din cele mai înalte vârfuri din Latoriţei, Vârful Puru (2049 m). Ajungeţi într-o şa cu vedere spre lacul Vidra şi spre partea cea mai spectaculoasă a Munţilor Latoriţei.
Urmează zona calcaroasă a Latoriţei, Muntele Boarneşu. Pe următorii 5 km, între Şaua Pietrile (1760 m) şi Vârful Fratoşteanu (2053 m), drumul se strecoară printre pinteni calcaroşi, traseul de mountain biking părând suspendat între cer şi pământ.
Ceva mai jos de drum se observă un imens portal, provenit în urma prăbuşirii tavanului unei peşteri.
Odată ajunşi sub Vârful Fratoşteanu merită să vă abateţi până pe vârf. Se prefigureaza o panoramă vastă asupra munţilor din jur şi asupra lacului Vidra.
În caz de vreme rea pentru mountain-biking, de sub Vârful Fratoşteanu (2053 m), spre nord, vă puteţi retrage pe un drum forestier ce coboară spre Curmătura Viduţei (1571 m). Se ajunge la asfaltul dintre Voineasa şi Obârşia Lotrului.
În continuare, urmează o coborâre lungă, de 25km, de la 2053 m până la 540 m, în Valea Măceşului. Se traversează o primă zonă împădurită după care se ajunge în poiana care adăposteşte cantonul Plaiul Poienii. Aici este un izvor, unul din puţinele izvoare aflate în culmea Latoriţei.
Tot aici drumul se bifurcă:
- drumul Strategic se continuă înainte, pe culme si intră din nou în pădure pe următorii 7 km. Continuă apoi printre sălaşe de vară şi fânaţe, cu privelişti largi spre Valea Lotrului. O uşoară urcare de circa 100 m diferenţă de nivel precede coborârea finală. Această coborâre de circa 5km şi aproape 600 m diferenţă de nivel este mai dificilă, deoarece drumul de pământ este spălat de ape, cu rigole adânci.
- spre dreapta un drum mai bun coboară pe Valea Rudăreasa. Acesta ajunge la Ciungetu şi mai departe pe asfalt până la Valea Măceşului (20 km).
Dacă aveţi maşina lăsată la Cabana Obârşia Lotrului, unde este loc mare de parcare, aveţi de pedalat din Valea Măceşului, pe asfalt, pe DN7A, aproape 50 km şi încă 1000 m diferenţă de nivel.
Dacă vă decideţi să rămâneţi peste noapte în zonă aveţi nenumărate posibilităţi de cazare. In apropiere, la circa 7 km se afla staţiunea Voineasa. Există posibilitatea de a evita, asfaltul ce duce la Obârşia Lotrului urmând Valea Lotrului. Această variantă neasfaltată de 27km trece pe la lacul de acumulare Balindru şi pe la barajul Lacului Vidra.
De la baraj, drumul urmează malul lacului pe la staţiunea părăsită Vidra şi iese la şoseaua asfaltată, la DN7A, la 16 km de Obârşia Lotrului.
Recomandări: deoarece traseul de mountain biking ajunge şi la altitudini de peste 2000m este nevoie de echipament de munte
- bicicletă bună de munte
- rezerve de apă şi energizante
- folie de supraviețuire, geacă și pantaloni rezistente la ploaie și vânt.
Trebuie să fiţi pregătiţi pentru vreme rece chiar dacă parcurgeţi traseul vara. Sus, pe creastă, vremea se poate schimba rapid. Temperaturile pot scădea până la îngheţ, poate apărea ceaţa. Vântul poate pune probleme serioase înaintării iar o furtună cu fulgere vă poate întrerupe parcursul. Aşadar consultaţi starea vremii înainte de plecare.
