Munții Bucegi, mai exact Vârful Omu reprezintă cel mai înalt punct din România ce poate fi atins cu bicicleta. Vârful Omu (2505 m) este cel mai înalt vârf din Munții Bucegi şi al 11 lea cel mai înalt vârf ca înălțime din România.
Vă propunem un traseu care parcurge întreaga potcoavă ce formează platoul Bucegi:
Sinaia – Cabana Dichiu – Cabana Babele – Cabana Omu – Refugiul Bătrâna – Refugiul Strunga – Cabana Padina – Lacul Bolboci – Sinaia
Distanţă: 74 km din care 60% asfalt, restul drum pietruit şi poteci turistice
Diferenţă de nivel: 2700 m
Traseul din Munții Bucegi este ciclabil în proporţie de 90 – 95 %, depinde de nivelul fiecăruia. Are si câteva zone de push-bike între Babele – Omu – Strunga. Datorită diferenţei mari de nivel este nevoie de rezistenţă la urcare şi de o formă fizică bună.
Se pornește din Sinaia de la altitudinea de 770 m și se ajunge în aceeaşi zi la 2505 m. Cel mai accesibil drum de acces în platou este cu plecare din Sinaia, pe asa-numitul Transbucegi sau Drumul Babelor (24km).
Durată: traseul integral vă recomandăm să-l parcurgeţi în două zile. Astfel vă puteţi bucura din plin de peisajele spectaculoase şi perspectivele vaste, fără să vă grăbiţi.
Cazare: Cabana Omu, Cabana Padina sau la refugiile Bătrâna sau Strunga. Cabana Omu din Munții Bucegi (2505m) este cabana situată la cea mai mare altitudine din România. Lângă aceasta se află şi Stația meteorologică Vârful Omu.
O variantă de scurtare a traseului este urcarea pe Platoul Bucegi cu telecabina. Ca și opțiuni aveți:
- cele 2 telecabine din Sinaia: prima până la 1400m şi următoarea până la 2000m.
- telecabina din Buşteni care urcă până lângă Cabana Babele (2170m).
* Pentru bicicletă se plăteşte bilet separat.
Fiind un traseu ce se desfăşoară la altitudini de peste 2000m este nevoie de echipament profesional:
- bicicletă bună de munte.
- folie de supraviețuire, geacă și pantaloni rezistente la ploaie și vânt. trebuie să fiţi pregătiţi pentru o vreme rece chiar dacă parcurgeţi traseul vara. La 2500m, vremea se poate schimba rapid. Temperaturile pot scădea până la îngheţ, poate apărea ceaţa, vântul poate pune probleme serioase înaintării iar o furtună cu fulgere vă poate întrerupe parcursul. Aşadar consultaţi starea vremii înainte de plecare.
- rezerve de apă şi energizante.
Pornind din Sinaia, după 7 km intrăm pe Transbucegi. Acest drum se desprinde din DN 71 Sinaia – Târgoviște cu puțin înainte de a ajunge la Cabana Cota 1000. La această intersecție o luați la dreapta, pe DJ713. Drumul iese în golul alpin, în şaua şi la cabana Dichiu (1596m). Aici este o intersecţie de drumuri:
- la stânga coboară asfaltul spre lacul Bolboci şi cabana Padina (drum pe care vă veţi întoarce)
- la dreapta se desprinde drumul care continua spre Vârful Omu.
De aici pedalăm 8km pe asfalt, din cei 24km, până în dreptul Cabanei Piatra Arsă (1925m).
Vă recomandăm să străbateţi această porţiune Sinaia – Piatra Arsă dimineața, cât mai devreme. Astfel veţi evita numărul mare de maşini care urcă pe platou îndeosebi la sfârşit de săptămână.
De la capătul asfaltului până la Cabana Babele (2200 m) mai sunt 3,5 km de drum neasfaltat. Vă puteţi aproviziona cu apă sau ceai de la cabană. La mâncare oferta este foarte redusă. Se poate face un scurt popas la formaţiunile cele mai cunoscute de pe Platoul Bucegi: Babele şi Sfinxul. Acesti megaliţi sunt modelaţi în principal prin eroziunea eoliană. Sfinxul, ce-şi datorează numele asemănării cu un cap uman, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Se continuă pe drumul neasfaltat încă 2km, trecând pe la jumătatea drumului de centrul Salvamont Buşteni. Părăsiţi acest drum, ce duce la Releul Coştila, şi continuaţi pe poteca largă, marcată cu bandă galbenă, ce merge pe curbă de nivel.
În scurt timp veţi ajunge la Cerdac, locul unde poteca se desparte în două. Spre stânga urcă traseul de iarnă, iar înainte drumul de vară. Poteca de vară este expusă şi îngustă. Sub potecă se desfăşoară abruptul Văii Cerbului.
Cel mai bine este să parcurgeţi această porţiune la pas. Poteca de iarna e mai sigură dar urcarea şi coborârea din această potecă este abruptă. Se poate face doar pe lângă bicicletă. Dacă mai sunt încă pete de zăpadă, vă recomandăm să urmaţi drumul de iarnă. Zăpadă puteţi întâlni şi la jumătatea lunii iunie.
După această porţiune de circa 1 km, poteca devine din nou mai lată, dar bolovănoasă. Urcă susţinut încă 1 km până la Cabana Omu.
Aici aveţi posibilitatea să vă refaceţi proviziile de apă şi puteţi lua o masă caldă. Preţurile sunt mai mari aici deoarece totul este cărat în spate de cabanieri.
De la Cabana Omu se urmează marcajul banda roşie, pe vechiul drum al grănicerilor, poteca de graniţă dintre Vechiul Regat şi Transilvania. Pe următorii 10 km, până în Şaua Strunga, traseul e mai sălbatic. Zona este mai puţin străbătută de turişti.
Incet-încet, pe măsură ce coborâţi, poteca devine înierbată. Munţii Piatra Craiului se văd tot mai aproape, de asemenea şi Ţara Branului.
La un moment dat poteca chiar va dispărea, dar stâlpii de marcaj vă vor indica direcţia.
Pe la jumătatea distanţei se află refugiul Bătrâna. Acesta oferă circa 20 locuri la priciuri. Dacă doriţi să rămâneţi aici sau la refugiul Strunga peste noapte aveţi nevoie de un izopren şi de un sac de dormit călduros.
Înainte de refugiu trebuie să trecem de o barieră naturală, o mare de jnepeniş care vă obligă să deveniţi pedeştri. Sunteţi nevoiţi să transportaţi bicicleta pe umeri pe circa 500m, pentru a vă putea strecura printre jnepeni.
În curând veţi vedea spre stânga pereţii de calcar de la ieşirea din Canionul Horoabei .
Drumul înierbat vă poartă pe sub Colţii Ţapului, pe curbă de nivel.
Versantul acesta estic, domol al culmii, ne ascunde peretele impresionant care se află dincolo de vârfuri, în versantul vestic.
Odată ajunşi în Şaua Strunga veţi avea ocazia să admiraţi abrupturile din Munții Bucegi, dacă vă abateţi puţin spre nord-vest. Un alt motiv să vă abateţi circa 150m din şa, pe sub abruptul vestic al Bucegilor este un mic izvor de unde vă puteţi aproviziona cu apă.
Pe aici se continuă spre Şimon, prin Poiana Guţanu una din cele mai tehnice şi frumoase coborâri de MTB din Munții Bucegi. Tot în şaua Strunga puteţi face un popas mai lung la Refugiul Strunga (1893 m), refăcut în anul 2017. Refugiul oferă adăpost pe priciuri pentru 7 persoane şi are energie electrică de la un panou solar montat pe acoperiș.
Părăsim culmea ce se continuă spre Munţii Leaota şi coborâm pe marcaj cruce roşie spre Cabana Padina. Poteca trece pe lângă o stână şi în curând se transformă într-un drum ce vă conduce direct la Cabana Padina.
De la Cabana Padina urmaţi drumul neasfaltat încă aproape 1km până la intersecţia cu drumul asfaltat ce duce în amonte la Peştera Ialomiţei.
În aval, asfaltul ocoleşte pe partea stângă Lacul Bolboci, urcand încă 150 m diferenţă de nivel. Pe malul drept, drumul este neasfaltat şi mai puţin circulat. Acesta trece şi prin Cheile Tătarului, arie protejată din Munții Bucegi de interes floristic, faunistic şi geologic aflată în amonte de lacul Bolboci.
De la Cabana Bolboci încă un urcuş de 200 m diferenţă de nivel întinşi pe 6 km şi sunteţi din nou în Şaua Dichiu, locul unde întâlniţi Drumul Babelor. De aici aveţi doar coborâre până în Sinaia.
 este cel mai înalt punct din România ce poate fi atins cu bicicleta. Este al 11 lea vârf ca înălțime din tara){kind=link}