Munții Ceahlau beneficiază de un potenţial turistic deosebit de ridicat, fiind vizitati în scopuri turistice de aproape 200 de ani. În prezent Masivul Ceahlău este cea mai circulată unitate montană din Carpaţi Răsăriteni.
Date generale
Muntii Ceahlau sunt situaţi la intersecţia a trei provincii istorice româneşti: Moldova, Bucovina şi Transilvania. Prin caracteristicile fizico-geografice Ceahlăul este cea mai interesantă zonă montană din partea centrală a Carpaţilor Răsăriteni.
Marele lac de acumulare Izvorul Muntelui nu face decât să întregească faima turistică a masivului. Nefiind un munte dificil tehnic, turismul poate fi practicat aici tot timpul anului (turism de vară sau turism de iarnă).
Masivul Ceahlău are o suprafață de 290kmp din care Parcul Național Ceahlău ocupă 26,70%. Întreaga suprafaţă a munţilor este situată în cadrul judeţului Neamţ. Muntii Ceahlau sunt situaţi în grupa centrală a Carpaţilor Orientali.
Din punct de vedere geologic, geneza şi evoluţia Munţilor Ceahlău a avut loc în urmă cu aproximativ 200 milioane de ani, în ultima perioadă (cretacică) a erei mezozoice. Masivul Ceahlău este un munte ”tânăr” ca de altfel tot lanțul Carpaților Răsăriteni.
Se constată o mare asemănare între Muntii Ceahlau, Ciucaş și Bucegi. Acest fapt se datorează existenţei blocurilor masive stâncoase din conglomerate (de exemplu stânca Panaghia din Ceahlău şi Tigăile din Ciucaş).
Prima ascensiune documentată a Munților Ceahlău s-a realizat în anul 1809 de către Veniamin Costache, mitropolit al Moldovei. După cum menţionează documentele, însoţit de călugări de la schit, el a urcat pe potecile cunoscute de aceştia, pană în varful Munţilor Ceahlău.
Pentru vizitarea Parcului Național Ceahlău se achită taxă de vizitare. În caz că doriți să campați se achită o taxă de campare de 10lei/cort/noapte.
Un traseu din Muntii Ceahlau realizat în două zile de echipa TGR și propus pentru parcurgere este:
- Ziua 1: Stațiunea Durău – Poiana Viezuri – Cascada Duruitoarea – Poiana Scăiuşului – Poliţa cu Ariniş – Curmătura Piciorului Şchiop – cabana Dochia (sau refugiul montan de sub Vârful Ocolișul Mic).
- Ziua 2: Cabana Dochia (sau refugiul de sub Ocolișul Mic) – Complexul Stației Meteo – Vârful Toaca – Cușma Dorobanțului – Cabana Fântânele – Stațiunea Durău.
Marcaj turistic: cruce roșie 
Ca și posibilitate de cazare pentru traseul propus vă sugerăm: Cabana Dochia (camere încălzite) sau refugiul montan de sub Vârful Ocolișul Mic. Dacă optați pentru varianta din urmă va trebui să aveți la voi sac de dormit de iarnă și izopren. Refugiul este în stare bună. Nu se poate face foc înăuntru.
Traseul turistic dinspre Durău spre Cascada Duruitoarea şi în continuare la cabana Dochia a fost folosit de multă vreme. Face parte din primele şapte trasee marcate în Munţii Ceahlău. În anul 1936 era marcat cu acelaşi semn ca şi în prezent (cruce roşie).
Pornirea se face din stațiunea Durău din fața Hotelului Bistrița.
Urcarea până la poiana Viezuri (1189m) este destul de ușoară. Distanta se parcurge în circa 50 minute. Poteca este întreținută și trece printr-o frumoasă pădure de molid. În unele zone mai abrupte sunt montate balustrade de lemn. Pentru odihnă s-au realizat băncuțe cu măsuțe de lemn.
Din Poiana Viezuri până la Cascada Duruitoarea se merge aproximativ pe curbă de nivel. Când vă apropiați de cascadă se aude zgomotul caracteristic al acesteia. Pe măsură ce înaintăm, zgomotul devine tot mai puternic, transformîndu-se într-un duruit. De aici şi numele Cascadei: Duruitoarea.
Ca și timp, traseul din poiana până la cascadă dureaza circa 30min. Cascada are înălțimea de 25m și s-a format pe pârâul Rupturi. Vara se pot face excursii ghidate de canyoning.
Pornind de la Cascada Duruitoarea continuăm pe același marcaj Poteca urca în partea stângă a cascadei. Panta este abruptă dar sunt montate balustrade de lemn de care vă puteți ajuta.
Atenţie! Iarna accesul pe porţiunea de traseu dintre Cascada Duruitoarea şi Curmătura Piciorului Şchiop este interzis. Se poate parcurge doar de către turiști experimentați. Trebuie sa aiba echipament specific de iarnă: colțari, piolet, bocanci de iarnă cu talpă rigidă, bețe de trekking.
Urcăm în serpentine scurte sau pieptis porţiunea de traseu mai dificilă. Poteca devine mai bună, urmărind malul drept al văii Rupturi. Ajungem în zona de abrupt a Ceahlăului, sub Piatra Ciobanului. Pădurea se răreşte şi curând ieşim într-o mică poiană. Suntem în Poiana Scăiuşului. Continuăm urcarea și după 20 minute ieșim printre jnepeni în golul alpin. Am ajuns la curmătura Piciorului Șchiop (altitudine 1683m).
Până la Cabana Dochia mai avem de mers circa 1 oră.
Cabana Dochia este așezată în zona superioară a masivului montan, pe platou. Este situata între varfurile Lespezi (1 805 m) şi Bâtca Gheodon (1 845 m). Are o poziţie dominantă, cu vizibilitate totală spre est, sud-est şi sud. Este principala cabană a Munţilor Ceahlău și singura unitate de cazare la mare altitudine. La Cabana Dochia se poate servi masa, prețurile sunt acceptabile și condițiile bune. Altitudine: 1750 m.
Ajungând la cabana Dochia puteți să înnoptați aici sau să continuați drumeția spre refugiul montan de sub Vârful Ocolișul Mic.
În acest caz nu uitați să luați la voi și o butelie cu arzător. Iarna nu aveți altă sursă de apă decât din topirea zăpezii. Singurul dezavantaj pentru înoptarea la refugiu este distanța care mai trebuie parcursă de la Cabana Dochia până aici.
Echipa TGR a ales ca și variantă de cazare – refugiul montan de sub Vârful Ocolașul Mic.
Ziua 2: vă întoarceți ca direcție spre cabana Dochia, aproximativ pe curbă de nivel. Pentru a putea urca pe vârful Toaca fiți atenți la starea zăpezii și la vreme. Panta versantului este destul de abruptă. Este bine să aveți la voi colțari și piolet. De la stația Meteo până pe Vârful Toaca traseul este nemarcat.
Vârful Toaca (1900m) este al doilea cel mai mare vârf din munții Ceahlău.
Timp de parcurs pe etape: cabana Dochia (1 750 m) – cabana complexului social meteo (1 834 m), 0 h 25′ – Vârful Toaca (1900m) 0h 45′.
La coborârea de pe vârful Toaca spre cabana Fantanele continuăm traseul pe marcaj turistic bandă roșie 
Trecem pe sub stânca Dochia și intrăm în pădurea de molid. Înainte de a ajunge la stâncile Cușma Dorobanțului avem o frumoasă priveliște asupra lacului Izvorul Muntelui.
Încă 45 de minute coborâre și ajungem la Cabana Fântânele.
Puteți face o pauză aici. Priveliștea de pe terasa cabanei spre Munții Bistriței este formidabilă. La cabana se servește mâncare gătită, prețurile sunt accesibile.
Cabana Fantanele se găsește în partea de est a masivului montan, într-o poiană pe malul stang al Pârâului Izvorul Muntelui. Are vizibilitate spre abruptul din Fundul Ghedeonului, Piatra Lată şi Piciorul Scurt. Cabana reprezintă unul dintre principalele puncte de plecare spre zona înaltă a masivului montan. Este si un loc foarte bun de odihnă. Altitudine: 797 m.
Coborârea de la cabana Fantanele spre stațiunea Durău dureaza aproximativ 1 ora.
Bibliografie: Monografie, MUNTII CEAHLAU – M. G. Albota [1992]
For english version click here
