trascau ponor cheile geogel

Munţii Trascăului sunt printre cei mai pitoreşti munţi din România, rezultat din interacţiunea civilizaţiei montane cu natura sălbatică.

trascau suri paie stanci

Munţii Trascăului se află în sud-estul Munţilor Apuseni și se întind pe o suprafaţă de circa 1200 km2. Sunt delimitați de Munţii Gilău-Muntele Mare, Munţii Metaliferi, Valea Ampoiului şi Podişul Transilvaniei.

Cu toate că altitudinea maximă atinge doar 1369 m, în Vârful Dâmbău, Munţii Trascăului par mai înalţi datorită diferenţelor de nivel care depăşesc chiar şi 1000 m, precum şi a numeroaselor abrupturi care îi mărginesc. In Munții Trascăului se află cele mai multe chei din Munţii Apuseni, nu mai puţin de 22 de chei şi 2 defilee. Cele mai renumite din punct de vedere turistic sunt: Cheile Turzii, Cheile Râmeţului, Cheile Intregalde etc.

In Munții Trascău se suprapun două situri Natura 2000 : un Sit de Importanță Comunitară – ROSCI0253 Trascău şi Aria de Protecție Specială Avifaunistică – ROSPA0087 Munții Trascăului ce se întind pe o suprafaţă de peste 90.000 ha. Acestea conservă 13 tipuri de habitate, 18 specii de mamifere, amfibieni şi nevertebrate precum şi 24 specii de păsări rare.

Pe suprafaţa siturilor se găsesc 35 de rezervaţii de interes naţional:

  • rezervaţii complexe: Cheile Râmetului, Cheile Întregalde, Cheile Gălzii, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Pravului, Cheile Mănăstirii, Cheile Tecșeștilor, Cheile Vălișoarei, Cheile Ampoiței, Cheile Feneșului, Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Cheile Pociovaliștei, Cheile Runcului, Cheile Poșegii, Piatra Cetii, Cheile Cetii, Vânătările Ponorului, Șesul Craiului Scărița Belioara, Iezerul Ighiel
  • rezervații geologice: Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Bulzul Gălzii, Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului, Piatra Grohotișului, Piatra Bulbuci –
  • rezervații botanice: Poiana cu narcise de la Tecșești, Poiana cu Narcise de la Negrileasa, Pădurea Sloboda, Laricetul de la Vidolm –
  • rezervaţie paleontologică: Pârâul Bobii
  • rezervații speologice: Huda lui Papară, Peștera de la Groși (Poarta Zmeilor)
cheile valisoarei trascau

O culme centrală – Bedeleu-Ciumerna, lungă de peste 40 km şi lată de 1-3km, străbate Trascăul de la Valea Arieşului până la cel mai înalt vârf din masiv, Vârful Dâmbău – 1369 m. Această culme calcaroasă, străjuită de abrupturi spectaculoase pe alocuri (cum e abruptul Bedeleului), cu platouri carstice ciuruite de doline – Bedeleul şi Ciumerna, este brăzdată de văi adânci ce formează chei impresionante: Cheile Râmeţului şi Cheile Intregalde.

bedeleu trascau vanatarea sub piatra

Valea Arieşului, care la rândul ei formează porţiuni de defileu, desparte culmea Bedeleu-Ciumerna de Culmea Petreştilor la nord. Culmea Petreștilor se desfășoară pe o lungime de 15 km. Deşi atinge doar 759 m este brăzdată de 3 chei: Cheile Turului (Turenilor), Cheile Turzii şi Cheile Borzeşti. Cunoscutele Chei ale Turzii eclipsează nu mai puţin pitoreştile chei ale Turului şi Borzeştilor.

Farmecul specific Trascăului este dat de îmbinarea armonioasă între cătunele risipite pe culmile domoale și crestele sau blocurile izolate de calcar, întrerupte neaşteptat de chei prăpăstioase.

Aceste creste sau stânci izolate sunt de dimensiuni variate, de la 6 km lungime la câteva zeci de metri: Piatra Secuiului (Colţii Trascăului), masivul Data, masivele Rachiş şi Bogzii ferăstruite de Cheile Vălişoarei, creasta Faţa Râmeţului -Prisaca – ferăstruită de Cheile Mănăstirii, Piatra Corbului brăzdată de Cheile Cetii, Piatra Cetii, Piatra Craivii, Piatra Butanului, Colţu Pleşii, Piatra Bulzului, Piatra Poienii, Pietrele Ampoiţei, Piatra Boului, Piatra Varului, Piatra Grohotisului, Piatra Caprei, Piatra Bulbuci.

cheile valisoarei trascau

Numărul peşterilor este mai redus iar dimensiunile acestora sunt mai mici faţă de cunoscuta zonă Padiș. Cea mai importantă şi mai lungă peşteră din Trascău este Peştera Huda lui Papară, din abruptul Bedeleului. Rezervaţie speologică, închisă turistic, de clasa A – peşteră de valoare excepţională, Huda lui Papară are o lungime totală de 2022 m. Prin înalta intrare de 35 m şi îngustă de numai 4 m, iese la suprafaţă apa ce se pierde 90 de metri diferenţă de nivel mai sus, în uriaşul şi cunoscutul ponor Vânătarea. Marea depresiune (dolină) Vânătările Ponorului constituie un obiectiv turistic principal din Trascău.

trascau dolina vanatarea

Privirile turiștilor sunt atrase de peretele impresionant de calcar brăzdat de dungi de culoare vânătă, care au dat numele locului. Peste acest perete se revarsă în trepte, totalizând circa 70 m, Cascada Dâlbina, numită și Cascada Vânătările Ponorului. Un balcon de lemn facilitează vizibilitatea cascadei ce se pierde în adâncuri, în Peștera Dâlbina, pentru a reveni la suprafață în Peştera Huda lui Papară.

Pe fundul dolinei Vânătarea, un aven adânc de 80 m la baza abruptului calcaros, confluează 3 pâraie: Valea Poienii pe care se află cascada, Valea Ponorului şi Valea Seacă. Ultimele 2 pâraie formează scurte sectoare de chei.

Împrejurimile atrag numeroși fotografi, peisajul fiind unul din cele mai pitorești din țară datorită prezenței șurilor cu acoperiș de paie ce sunt presărate pe terasele ce în trecut erau cultivate cu cereale.

vanatarea trascau
bedeleu trascau vanatarea

O altă peșteră vizitată de turişti este Peştera Poarta Zmeilor, de asemenea rezervaţie speologică. Peştera este scurtă, de doar 125 m. Atracţia principală o constituie podul de piatră aflat la circa 15 m în aval de intrarea peşterii precum și balconul suspendat ce oferă o panoramă vastă asupra Văii Arieșului. Pentru a ajunge la această peșteră aflată în abruptul Bedelului, poteca turistică marcată dinspre Sălciua, trece pe la Cascada Sipote. Aceasta se află imediat sub poiana „La Şipote“.

Pârâiașul ce formează această cascadă, apar la lumină la baza abruptului Bedeleului, la o distanţă de 100 – 200 m de poiană. Cascada Șipote este prima dintr-un șir de cascade ascunse în pădurea ce acoperă versantul abrupt ce coboară spre Arieș. La confluența cu Arieșul, lângă drumul național DN 75, este vizibilă din drum, ultima cascadă din succesiunea de cascade ce coboară 300 m diferență de nivel.

Alte cascade de dimensiuni mai mici sunt în Cheile Borzeștilor, Cheile Plaiului, Siloșului, Turenilor vizitabile pe trasee turistice marcate.

În Cheile Cetii un șir de cascade străbat un canion ascuns privirilor turiștilor. Doar ultima cascadă, din cele 4 cascade, poate fi văzută, apropiindu-ne pe potecuța ce se desprinde din poteca marcată. Marmitele formate de aceste cascade au dus și la denumirea de “Băile Romane de la Cetea”.

O altă cascadă se află în Cheile Pravului, accesibilă urmând firul văii dinspre aval, dinspre cătun Boțani.

În Munții Trascăului se află și cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, Iezerul Ighiel. Lacul Ighiu este un lac izolat, înconjurat de pădure, lung de aproape 500 m.

Zona Munților Trascău este locuită încă din preistorie, vestigii dacice au fost descoperite pe terasele masivului stâncos Piatra Craivii. Cetatea dacică Apoulon a fost cucerită de romani, apoi în epoca feudală, în sec XIII s-a construit peste aceasta un castru feudal.

Satele din Depresiunea Trascăului – Rimetea, Vălișoara, Izvoarele, Colțești sunt vechi așezări recunoscute pentru exploatările de fier. Stilul arhitectonic unitar al caselor din Rimetea grupate în jurul pieței centrale, cu casele albe înșirate ordonat au făcut din Rimetea unul din cele mai frumoase sate din România. Satul Rimetea este propus pentru a fi înscris ca sit al Patrimoniului mondial UNESCO.

rimetea piatra secuiului trascau

Ruinele cetății Colțești ce se înalță pe un promotoriu din apropierea satului cu același nume a fost construită în jurul anilor 1296, ca cetate de locuit și refugiu. O altă cetate, mai puțin cunoscută este Cetatea Tăuți, de asemenea construită în secolul al XIII-lea în satul Tăuți.

Munții Trascăului sunt locuiți de mocani. Mocanii ocupă Valea Arieșului între comuna Bistra (de unde începe Țara Moților ) și până în apropiere de Cheile Turzii precum și zona Ampoi – Întregalde. Tipice mocănimii sunt şurile acoperite cu paie, ce conferă Trascăului un farmec aparte și îl diferențiază de ceilalți munți din Apuseni. Datorită acestora, Trascăul este încă un muzeu viu în aer liber, din ce în ce mai căutat de turiști și în special de fotografi.

În cel mai izolat cătun din Trascău, cătun Cheia, s-au relocat din cătunele vecine 2 case tradiționale vechi de peste 100 ani. Aici proprietarii oferă cazare, contra cost.

În trecut mocanii practicau pe lângă creșterea animalelor și agricultura pe terasele culmilor domoale, cultivând cereale. În prezent activitatea principală fiind creșterea animalelor inclusiv a boilor de rasă.

trascau_caruta

În partea centrală a Munţilor Trăscăului satele şi cătunele urcă până sus pe culmile și platourile împresurate de chei adânci. Mocanii sunt răsfirați în zona centrală în peste 30 de cătune dar care nu însumează mai mult de 2000 de locuitori.

trascau mocani cheile rametului

Pitorescul acestor cătune e întregit și de bisericuțele de lemn, majoritatea din sec. XVIII. Amintim: Biserica de lemn din Geogel- comuna Ponor, Biserica de lemn din Cojocani – comuna Mogoș , Biserica de lemn din Dealu Geoagiului – comuna Întregalde, Biserica de lemn din Poșaga de Sus – Belioara, Biserica de lemn din Runc – comuna Ocoliș, Biserica de lemn de la Sub Piatră- comuna Sălciua, Biserica de lemn din Valea Largă- comuna Sălciua, Biserica de lemn din Lunca Largă- comuna Ocoliș.

Cunoscuta Mănăstire Râmeț este una dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Biserica veche din incinta mănăstirii datează din sec. XIII.

manastirea ramet trascau

Diversitatea peisajului determinat de relieful carstic combinat cu cătunele risipite pe culmile domoale conferă Munților Trascău un potențial turistic deosebit. Posibilitățile de petrecere a timpului liber sunt variate, de la cățărare, canyoning, mountain biking, rafting, la drumeții, fotografiere, descoperirea arhitecturii tradiționale mocănești.

mountain biking trascau

Numărul de trasee de cățărare din Munții Trascăului sunt de ordinul sutelor, acestea aflându-se în Cheile Turzii, Turenilor, Mănăstirii, Întregalde, Vălișoarei, Colții Trascăului. În zona Colților Trascăului – Piatra Secuiului, unde sunt amenajate peste 250 trasee de cățărare, se ține anual Rimetea Climbing Open (RICO).

Pe Valea Arieșului, pe sectorul cuprins între Sălciua și Buru se practică raftingul. Debitul și viteza apei nu sunt foarte mari, motiv pentru care raftingul pe Arieș poate fi o activitate pentru familii cu copii.

Canyoning se poate practica în Cheile Cetii și pe cascada Vânătările Ponorului.

Drumeții au la dispoziție o rețea bine dezvoltată de marcaje turistice.

Cazarea în Munții Trascăului se poate face în zona limitrofă, cele mai multe pensiuni fiind în Depresiunea Trascăului și zona Sălciua. Cabane turistice sunt doar în vecinătatea Cheilor Mănăstirii – Cabana Râmeț și în apropiere de Vârful Dâmbău, la Refugiul Săruni I sau Refugiul Săruni II care este permanent deschis (refugii aparținând Asociaţiei de Turism şi Ecologie TRASCĂU CORP).

Căi de acces

Rețeaua de drumuri auto este bine dezvoltată în Munții Trascău, patru drumuri traversând de la est la vest culmile Trascăului

DN 75 ce însoțește Valea Arieșului Turda – Buru – Sălciua – Câmpeni – Arieșeni – Ștei

– cel mai important, Aiud – Râmet – Brădești- Geogel – Bârlești – Mogoș – Bucium denumit ”Transalpina de Apuseniîn lungime de 78 km este în curs de modernizare

– drumul Galda – Întregalde – Mogoș este neasfaltat și dificil pe porțiunea Întregalde – Mogoș.

– pe la sudul Munților Trascău traversează DN 74 Alba Iulia – Poiana Ampoiului – Zlatna

Alte drumuri asfaltate traversează porțiuni ale Trascăului cel mai folosit este cel ce străbate Depresiunea Trascăului – DJ 107M – Aiud – Râmetea – Buru – 34 km. De asemenea, drumul asfaltat Sălciua – Dumești face accesul facil la Dolina Vânătarea -5 km.

English Version

uk-steag-travel-guide-romania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here