Locuințele tradiționele ale oricărei țări sunt diferite de la o regiune la alta. Sub influnța factorilor sociali și de mediu, acestea s-au dezvoltat și adaptat mediului din care fac parte, ajungând sa devina constructii care satisfac perfect nevoile celor care le-au construit.
Cula, locuință fortificată a boierilor români de la țară, a aparut o dată cu declinul Imperiului Otoman, pentru a rezolva nevoia de apărare în fața haosului creat.
Boierii români trebuiau să se apare atât în fața tâlharilor și a haiducilor care încercau să le prade avutul cât și în fața turcilor care încercau să-și mențină autoritatea.
Termenul (kulă) a fost preluat de la poporul turc. Tradus in limba romana înseamna turn.
Descrierea termenului de cula
Sunt construcții, care la prima vedere par destul de stranii prin volumetria lor. Sunt raspandite în întreg arealul Balcanic, în special în Serbia și Albania. Au de cele mai multe ori un plan patrat si ziduri foarte groase cu rol de apărare. Sunt construite cu unul, două sau trei nivele.
La noi în țară culele sunt specifice zonei cuprinse între sudul munților Carpați și Dunăre, în regiunile Oltenia și Muntenia.
Culele românești, diferite de surorile lor din Balcani (care sunt mai degrabă construcții turnuri -locuință) au o particularitate întâlnită doar la noi – foișorul. Este prezent la nivelul superior al construcțiilor. Aceste foișoare, cu elemente decorative preluare de la logiile și cerdacele brâncovenești (contemporane cu domnitorul Constantin Brâncoveanul) au fost adaptate la modalitățile constructive ale meșterilor de la țară și a materialelor găsite aici.
După sistemul constructiv și amplasarea lor în teren, culele au îndeplinit funcții distincte:
-
cule de refugiu, apărare sau locuință temporară (în acest tip se înscrie și cula Cornoiu, de la muzeul din Curțișoara, prezentat mai jos). Parterul avea ziduri foarte groase și ferestre foarte mici (guri de tragere), prin care se putea trage cu arma. Parterul asigura caracterul defensiv al construcției.
- cule de semnalizare și alarmă – nu aveau camere de locuit cu caracter permanent;
- cule locuință – aveau un mare grad de comfort. Sunt construite de obicei ulterior perioadei invaziilor turcilor (exemplu cula Tătărescu). Aceasta a fost stramutata in anul 2002 la Muzeul Arhitecturii din Gorj, de la Curțișoara. La acest tip de cule se vede că, caracterul defensiv a scăzut prin multitudinea de terase, balcoane și foișoare existente.
În trecut aceste construcții formau un lanț, astfel încât, în caz de primejdie acestea comunicau între ele. Satele puteau fi avertizate de invadatori, foc, viituri.
Lanțurile de comunicație erau de-a lungul văilor, pornind de la Dunăre, spre munte, pe râurile Olt, Jiu, Argeș.
MUZEUL ARHITECTURII POPULARE DE LA CURTISOARA
Momentan locurile unde mai putem găsi asemenea construcții sunt doar în muzee ale satului.
Unul dintre muzeele cu un patrimoniu arhitectural bogat este Muzeul Satului de la Curțișoara.
Acces – puteti ajunge la Curtisoara doar cu masina pe urmatoarele rute:
E79: Târgu Jiu > Curtișoara – aprox. 10 km;
E79: Petroșani > Bumbești Jiu > Curtișoara – aprox. 42 km;
Programul de vizitare este: marți – duminică între orele 09:00 și 17:00 – Luni închis
Costul de intrare în incinta muzeului este de: 5 lei
Contact: +40 253-212-044 // +40 722-584-266 // website: http://www.muzeulgorjului.ro
Muzeul, cu o suprafață de 13 hectare s-a format în jurul domeniului familiei Cornoiu, deținătoare a unei cule, construită în secolul XVIII. Deschis în anul 1975, muzeul și-a îmbogățit colecția și s-a extins. Pe lângă cele două cule (Cornoiu și Măldărășești), au mai fost aduse și construcții țărănești, gospodării tradiționale gorjene strămutate din diferite sate.
-
Cula Cornoiu
-
Constructii taranesti – trăsăturile locuințelor din acest areal geografic decurg și din ocupațiile principale ale țăranului român: cultivarea pământului și creșterea vitelor. În zonele unde este răspândită cultivarea viței de vie apare în gospodăria țărănească si pivnița.
Multe caracteristici ale locuințelor tradiționale sunt preluate de la culele din același areal, mimându-se aspectul celei din urmă, prin fortificarea parterului, construirea unui nivel sau chiar două deasupra parterului și amplasarea unui foișor sau balcon la unul dintre nivelurile superioare.
Se ajunge chiar la construirea unor locuințe fortificate realizate în întregime din lemn. Totusi se pastreaza distribuția în plan, proporțiile si dimensiunea unei cule autentice din zidărie.
Recomandare – dacă tot sunteți în zonă, vă sugeram să vizitați și orașul Târgu Jiu, gazdă a unuia dintre cele mai importante monumente de artă ale României – Coloana infinitului. Aceasta a fost creată de sculptoul de renume internațional Constantin Brâncuși.
For english version
