Padiş – un superlativ al Munţilor Apuseni

Padiş reprezintă un superlativ al Munţilor Apuseni. În Padiş sunt reunite la un loc peşteri, avene, chei, canioane, pereţi de stâncă, doline, izbucuri, ponoare. Padişul este cea mai vastă zonă carstică a ţării.

Este locul care oferă atracţii turistice pentru toate gusturile. De la plimbări prin păduri bătrâne de molid şi poieni liniştite până la trasee subterane cu grad mare de dificultate.

• 

• 

O activitate mai puţin observată de turistul absorbit de frumuseţile Padişului se desfăşoară de asemenea prin poienile izolate ale platoului. Este vorba de păstorit, localnicii din Depresiunea Beiuşului, crişenii, urcând vara cu animalele în Padiş. 

• 

• 

Padiș este locul unde găsesti un izbuc din care ţâşneşte o apă rece ca gheaţa, apă care, câteva sute de metri mai încolo dispare din nou în subteran. Este locul unde găsim ponoare care înghit apa și pe căi necunoscute ajung din nou la lumină într-un alt izbuc. Şi jocul se reia. Numeroasele bolţi de calcar, hăuri întunecate unde apele dispar, îţi trezesc curiozitatea şi imaginaţia.

O lume tainică, ascunsă privirilor la o primă vedere, vă aşteaptă să o descoperiţi.

• 

• 

Dacă la suprafaţă totul pare liniştit, în adâncuri totul pare un haos: săli imense, bolovani uriaşi par gata să se prăvale în neant, buşteni enormi înţepeniţi între stânci îţi blochează parcursul subteran. Aici eşti într-o continuă aventură.

• 

• 

Pereţii umezi de zeci de metri te vrăjesc, vuietul înspăimântător al apei ce se strecoară printre bolovanii imenşi te înfioară. Te simţi o furnică în ţara uriaşilor. În Padiş este o luptă continuă între apă şi calcar.

• 

• 

Bazinul închis Padiş – Cetăţile Ponorului are o suprafaţă de 36 kmp.

Este delimitat de culmi împădurite ce îl separă de bazinele Crişului Negru, Arieşului şi Someşului Cald. Câteva din vârfurile ce delimitează bazinul constituie puncte de belvedere asupra platoului şi zonei înconjurătoare: Vf. Măgura Vânată (1641m), Vf. Biserica Moţului (1458m), Vf. Vărăşoaia (1441m), Vf. Piatra Galbenei (1234m), Vf. Glăvoiu (1426m).

Padişul e un bazin închis, deoarece nici o vale care se găsește la suprafaţă nu străpunge acest bazin. Toate apele se pierd în subteran pentru a ieşi la suprafaţă în văile şi cheile sălbatice ce mărginesc platoul: fie în Galbena, Someşul Cald, Boga sau Valea Rea, Oşelu, Bulbuci.

• 

• 

• 

• 

Acces în zona Padiş:  cel mai facil drum de acces cu maşina este dinspre satul de vacanţă Boga.

În Boga se ajunge din drumul Oradea – Deva, părasind şoseaua în localitatea Sudrigiu. De aici, prin Pietroasa, apoi de-a lungul Crişului Pietros se ajunge în Boga (16 km din Pietroasa în Boga). Din Boga urmaţi serpentinele strânse ale drumului asfaltat încă 10 km până în Şaua Bălileasa. Din Şaua Bălileasa se desprinde la dreapta drumul forestier ce duce în Poiana Glăvoi şi la Cabana Cetăţile Ponorului.

Continuând urcarea spre satul de vacanță Padiș din drumul asfaltat se desprind 2 drumuri forestiere:

• unul duce în poiana în care se află cantonul Padiş şi Centrul de Vizitare şi Informare Turistică al Administraţiei Parcului Natural Apuseni
• celălalt duce spre Cabana Vărăşoaia până la intrarea în circuitul Cetăţilor Rădesei.

Dinspre Cluj-Napoca drumul ce trece prin Răchiţele – Pasul Prislop este asfaltat până în Ic Ponor. Până în Padiş mai sunt 10 km de drum forestier bolovănos.

Pe jos, accesul se poate face pe marcaje turistice dinspre Vârtop, Casa de Piatră, Gârda sau Stâna de Vale.

Posibilităţi de cazare în zonă:

• pensiunile şi căsuţele din zona Şesului Padiş
• locuri de campare fără facilităţi din Poiana Glăvoi sau Şesul Padiş
• cabanele Vărăşoaia şi Cetăţile Ponorului

Date generale despre Platoul Padiș Din orice direcţie pătrundem în Padiş remarcăm unduirile platoului, datorat puzderiei de doline de diferite dimensiuni.

Aceste doline, din care unele adăpostesc lacuri, la care se adaugă lipsa de briză datorată bazinului închis, favorizează formarea unui fenomen climatic deosebit – ceața Padișană.

Seara, când aerul se răceşte, stratul de aer cald acumulat peste zi se ridică, fiind mai uşor. Întâlnind aerul rece are loc o condensare, ce dă naştere la o ceaţă deasă. Fără posibilitatea de a se scurge, ceaţa se târeşte lent deasupra solului dând peisajului un aspect ireal. Totodată, lipsa acestei scurgeri a aerului rece pe văi, aer care se acumulează pe fundul depresiunii închise, determină o stratificaţie termică.

Temperatura creşte odată cu înălţimea, fenomen observat prin inversarea vegetaţiei: jos coniferele apoi foioasele.

• 

• 

Platoul Padiş se prezintă ca un şes, Şesul Padiş, cuprins între 1250m şi 1280m fiind ciuruit de doline. Este înconjurat de culmi ce se ridică până la 400m mai sus  precum vârful Măgura Vânătă. Şesul Padiş, despărţit de pâlcuri de molizi, se întinde până la Culmea Cârligate – Coasta Brăiesei.

Trasee turistice și puncte de interes din zona Padiș

Traseele marcate ce duc la obiectivele turistice din zonă pornesc de la vechea cabană Padiş. Aceasta a ars la începutul anului 2017. În zonă sunt în prezent câteva pensiuni şi căsuţe.

> De la Cabana Padiş spre sud-vest se desprind marcajele punct galben (circuitul Galbenei), punct albastru (circuitul Cetăţilor Ponorului), triunghi roşu (spre Peştera Căput) şi cruce galbenă (spre Lumea Pierdută).

> Vârful Biserica Moţului (1458m). Urcând aici ne vom putea face mai ușor o părere despre zonă. În vârful peretelui de calcar s-a amenajat un punct de belvedere. Accesul la platforma de pe vârf se face dinspre cabana Padiş.

> Punctul de belvedere de pe Vârful Măgura Vânătă. Până acolo se urmează marcajul triunghi galben, urmând un circuit de circa 4 ore.

> De la cantonul Padiş porneşte un marcaj turistic punct roşu spre Belvedere Piatra Boghii. Acest traseu este un traseu tematic. Pe parcursul lui s-au amplasat panouri care vă invită să descoperiţi câteva dintre trăsăturile caracteristice zonei Padiş.

> Dinspre Poiana Vărăşoaia puteţi ajunge la Pietrele Boghii urmând marcajul punct roşu în cerc roşu. Aici sunteţi deasupra abrupturilor impresionante – Amfiteatrul Boghii – ce străjuiesc Valea Bogăi.

Acest punct de belvedere vă oferă o panoramă cuprinzătoare a Văii Boga, a satului de vacanţă Boga şi spre Valea Rea străjuită de Vârful Cornu Munţilor. De aici marcajul se continuă în coborâre pe o potecă abruptă până la Peştera Şura Boghii. Peştera are o intrare de 2,5 m înălţime şi 8 m lăţime, este lungă de 200 m dar este săracă în concreţiuni.

> Poiana Vărăşoaia adăposteşte un mic lac permanent de dolină. De la lacul Vărăşoaia, drumul forestier trece peste o mică şa, unde sunt câteva stâne, şi se continuă până în capătul poienii.

• 

• 

De aici începe traseul spre Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului Cald.

• 

• 

Poiana Vărășoaia adăposteşte cea mai adâncă peșteră din România, Avenul V5.

Pentru un tur de orizont complet a zonei vă recomandăm un urcuş până pe Vârful Vărăşoaia (1441m). De sus aveţi privelişti ample spre Depresiunea Beiuşului, spre o parte din culmea Vlădesei, de la Vârful Cârligate şi Şaua Cumpănătelu, până la Piatra Tâlharului, spre Şesul Padiş si Vârful Biserica Moţului şi mai departe spre Cucurbăta Mare, spre zona de izvoare a Somesului Cald. Poiana Vărăşoaia e străbătută de marcajele bandă roşie, bandă albastră şi bandă galbenă.

> Lumea Pierdută este un bazin carstic impădurit. Este încadrat de Valea Ursului şi Valea Seacă (pe care se află cabana Cetăţile Ponorului), amândouă însoţite de drumuri forestiere. Este lumea speologilor, căci Lumea Pierdută ascunde o bogată reţea de galerii active.

Acestea sunt accesibile prin câteva avene spectaculoase, porţi de intrare în subteran: 

–Avenul Gemanata (92 m), are două intrări datorita podului natural care imparte gura avenului (de unde si numele), Avenul Negru (cu o verticala de 108 m), Avenul Acoperit (35 m) etc.

– Peştera Căput este cea care colectează apele din acest bazin hidrografic. Această peşteră de 1800 m este accesibilă doar cu echipament speologic. Puteţi vizita intrarea Peşterii Căput, locul unde apa se prăvăleşte într-un puţ de 10m. O altă privelişte impresionantă aveţi şi dacă urcaţi puţin în dreapta intrării, până la o platformă aflată deasupra unor puţuri adânci.

Două izbucuri, Izbucul Ursului şi Izbucul Rece formează Valea Ursului ce în scurt timp se pierde în patul văii.

> Poiana Ponor este cunoscută ca printre puţinele polii din ţară.

Un râu de circa 300 m lungime izvoreşte şi dispare în această poiană. Este cel mai scurt curs de apă din țară. Apa izvoreşte dintr-o peşteră aflată la baza unui perete de stâncă ca în final să dispară în albia râului, prin câteva orificii numite sorburi, în capătul celălalt al poienii Ponor. Puternicul izbuc drenează toate apele de sub Platoul carstic Padiş.

• 

• 

După ploi abundente sau la topirea zăpezilor, sorburile nu reuseşc sa dreneze întreaga cantitate de apă. Atunci se formează în poiană un lac temporar.

• 

• 

Apele ce dispar în Poiana Ponor vor apare la suprafaţă în Cetaţile Ponorului. Poiana este declarată zonă de conservare specială a diversităţii biologice.

• Camparea este interzisă în această poiană.

Accesul cel mai facil în poiană se face dinspre Poiana Glăvoi, pe o poteca largă, nemarcată. Drumul se desprinde de lângă cantonul forestier Glăvoi (circa 15minute).
Poiana e străbătută de marcajele punct galben, punct albastru şi triunghi roşu.

Pentru a ajunge la izbuc din zona centrală a poienii Ponor urmărim derivaţia marcată cu punct albastru dublu (10 minute).>

Poiana Glăvoi este aproape de principalele obiective turistice din Padiş. Aici se află refugiul Salvamont, cu permanenţă pe timpul verii. Din păcate din 2019 nu se mai poate campa in Poiana Glăvoi. Apa de băut este asigurată dintr-un izvor aflat lângă refugiul Salvamont. Vă puteţi aproviziona cu mâncare la cele câteva chioşcuri deschise pe perioada verii. Poiana este străbătută de Valea Cetăţilor, vale ce se pierde în peștera Cetăţile Ponorului.

• In Poiana Glăvoi se ajunge din drumul Boga-Padiş. Din Şaua Scăriţa se desprinde drumul forestier ce străbate sudul Uvalei Bălileasa şi apoi Poiana Glăvoi continuând până la Cabana Cetăţile Ponorului.
  

> Peștera Cetăţile Ponorului  este formaţiunea carstică cea mai impresionantă din munții Apuseni.

• 

• 

> Uvala Bălileasa se prezintă ca un şes ciuruit de doline înconjurat de culmi împădurite. Pe culmea despărţitoare dintre bazinul Bălileasa – Cetăţile Ponorului şi bazinul hidrografic al Galbenei, se află alte obiective turistice ce merită vizitate: Groapa de la Barsa, Gheţarul de la Borţig şi Gheţarul Focul Viu.

• 

• 

> Avenul Borţig ce adăposteşte gheţarul Borţig impresionează prin dimensiuni. Este adânc de 40m şi are 35 m diametru. Este al doilea ghețar subteran ca mărime după Ghețarul Scărișoara.

> Gheţarul Focul Viu este al treilea gheţar subteran ca mărime din Parcul Natural Apuseni și din țară. La gura peşterii este amenajat un balcon de lemn din care se pot admira formaţiunile de gheaţă.

Primăvara este cel mai recomandat anotimp pentru vizitarea ghețarului. Perioada din zi cea mai propice este în jurul prânzului, când soarele pătrunde prin spărtura din tavan şi luminează gheaţa, de unde şi numele acestuia. Dacă urcaţi prin stânga intrării peşterii, în câteva minute sunteţi lângă spărtura din tavan. De aici aveţi un alt unghi asupra gheţarului. Această fereastră favorizează acumularea aerului rece în peşteră.

Podeaua peşterii este acoperită de gheaţă şi zăpadă. În mijlocul sălii se află o movilă de lemne putrede acoperite de gheaţă şi zăpadă. În capătul sălii se află coloanele de gheaţă care variază ca dimensiuni de la an la an.

Acces la Ghețarul Focul Viu: pe marcajul circuitului punct galben ce leagă Padiş de Cheile Galbenei. Din acest marcaj se desprinde şi marcajul de deviaţie punct galben dublu ce vă conduce la punctul de belvedere Piatra Galbenei. De la bifurcație se face circa 1 oră dus-întors. Piatra Galbenei oferă o panoramă asupra întregului bazin al Galbenei, Groapa Ruginoasă  atrăgându-ne în primul rând privirile.

> Groapa de la Barsa este o depresiune carstică impădurită (circa 2 x 1 km), foarte sălbatică, ciuruită de doline şi peşteri. Marcajul trece la început pe la Peştera Neagră aflată la baza unei stânci înalte de 60 m. Un mic lac de circa 14m, aflat lângă traseul turistic, Tăul Negru constituie o apariţie inedită în mijlocul pădurii. Acesta este alimentat de un izvor subteran.

Poteca continuă pe la prima intrare în peștera Gheţarul de la Barsa.

Un marcaj de deviaţie punct galben dublu duce la intrarea principală în acest gheţar precum şi la peştera Zăpodie, inaccesibile turiştilor. Peștera Zăpodie are o intrare largă, de 8 m pe 4 m şi o vastă rețea subterană, de peste 7 km, cu numeroase lacuri şi cascade. Lacul final din această peşteră a fost trecut cu scafandru autonom în 1974, făcând joncțiunea cu Peștera Neagră.

Atât peștera Neagră cât și Peștera Ghețarul de la Barsa și Peștera Zăpodie pot fi vizitate doar cu echipament speologic și obținând avizele speocifice legislației din România.

De la peștera Ghețarul de la Barsa marcajul banda galbenă se continuă până în depresiunea Bălileasa, la drumul forestier ce duce în Poiana Glăvoi.

Informaţii utile despre zonă :

• accesul şi camparea în zona Padiş nu este condiţionată de achitarea vreunei taxe. De aceea vă rugăm să vă evacuaţi deşeurile menajere.
• dacă aveţi întrebări referitoare la trasee, nu ezitaţi să întrebaţi salvamontiştii care asigură permanenţă pe perioada verii în Poiana Glăvoi.

For English Version