Pe latura de vest şi nord-vest a culoarului Rucăr – Bran se înalţă masivul Piatra Craiului, a cărui creastă zveltă și ascuţită, constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice şi de alpinism ale Munţilor Carpați.
Dispusă perpendicular pe direcţia generală a Carpaţilor Meridionali, creasta Pietrei Craiului are forma unui arc larg deschis. Acesta se întinde pe o lungime de circa 25 km, între localităţile Zărneşti la nord şi Podu Dâmboviţei la sud.
Întreg masivul şi spaţiile din culoarele intramontane limitrofe au fost incluse în Parcul Național Piatra Craiului constituit încă din anul 1990. Parcul Naţional Piatra Craiului se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu cu satele Măgura şi Peştera, Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara.
Masivul Piatra Craiului este împărţit în trei subunităţi distincte, separate prin limite naturale clare: Piatra Mică, Piatra Craiului (sau Piatra Craiului Mare) şi Pietricica.
Creasta Pietrei Craiului Mari a fost împărţită conventional în două segmente principale: Creasta Nordică (porţiunea dintre Şaua Grindului şi vârful Turnul) şi Creasta Sudică (între şaua Grindului şi Şaua Funduri).
Pentru parcurgerea Crestei Nordice a Munților Piatra Craiului pe perioadă de iarnă, în condiții optime a zăpezii, veți avea nevoie de 3 zile.
Vă propunem o tură care poate fi ajustată în funcție de ora plecării din localitatea Zărnești, condițiile de cazare care le alegeți, condiția fizică a echipei și cunostințele tehnice de iarnă ale participanților.
Punctul de plecare: localitatea Zărnești > cabana Gura Râului. Dacă veniți cu mașina, puteți ajunge până dincolo de cabana Gura Râului. Dacă sunteți fără autovehicol, urmați în sat indicatoarele bandă albastră, cruce roșie sau Cabana Curmătura.
Nu uitați, la plecarea din Zărnești, să achiziționați bilete de intrare în Parcul Național Piatra Craiului. Biletele se pot cumpăra de la tonomatele amplasate în Zărnești sau prin trimiterea unui SMS.
Cost bilet – 5 lei.
Echipament necesar: specific traseelor montane de iarnă – geacă și pantaloni pentru vânt sau ploaie/zăpadă, haine de corp (de preferat sintetice sau lână merinos), 2 perechi de mănuși (una subțire și una rezistentă la ploaie/vânt/zăpadă), bocanci de iarnă, colțari, piolet, sac de dormit de iarnă (puf sau sitetic – care să corespundă temperaturilor scăzute), izolir (izopren), ochelari de soare (sau schi), bețe de trekking ajustabile.
Luați cu voi mâncare ușoară care să se poată găti în oală cu arzător și butelie.
Etapa Cabana Gura Râului – Cabana Curmătura
Marcajul care urcă la Cabana Curmătura (dungă galbenă) începe din zona numită Fântâna lui Botorog (în amonte de cabana Gura Râului cu 4km), de la altitudinea de 800m. Durata parcurgere – 2ore.
Se urcă preponderent prin pădure. Traseul nu impune dificultăți. În condiții de zăpadă proaspătă va trebui să faceți urme, ceea ce înseamnă un efort suplimentar pentru echipă.
Dacă hotărâți să nu luați la voi cort puteți înnopta prima noapte la Cabana Curmătura, noaptea următoare la Refugiul Ascuțit și apoi la Refugiul Grind. Veți avea astfel un bagaj mai mic, care vă permite o înaintare mai ușoară.
Singurele probleme la această variantă pot fi aglomerarea refugiilor. Neavând o capacitate mare de cazare, vă puteți trezi în situația că nu este loc în refugiu. Acest lucru se poate întâmpla în special în weekend, când pe munte este destul de aglomerat. Nu uitați să faceți rezervare la Cabana Curmătura – 0745 454 184
Etapa Cabana Curmătura – Refugiul Vârful Ascuțit
De la cabană (1470m) până în creasta principală se poate ajunge pe marcaj punct albastru sau punct roșu până în șaua Crăpăturii. Mai există un traseu închis, marcat cu dungă albastră până în șaua Padinei. Din condiții de siguranță vă sugerăm să mergeți pe varianta – șaua Crăpăturii.
Se urcă spre Vârful Turnu (1923m). Veți întâlni câteva pasaje cu lanțuri unde trebuie să vă cățărați. În funcție de dificultatea condițiilor de la fața locului va trebui să folosiți colțarii. Ajunși deasupra pădurii și a jnepenișului vi se va deschide o priveliște minunată.
În dreapta se zărește Plaiul Foii iar în stânga Prăpăstiile Zărneștilor. Terenul este destul de accidentat așa că va trebui tot timpul să vă folosiți abilitățile de cățărători.
Creasta este destul de îngustă. Traseul se adresează persoanelor care sunt familiarizate cu tehnica de iarnă și au la activ ture alpine de iarnă.
Traseul de la Cabana Curmătura până la Refugiul Ascuțit se poate face între 3 și 6 ore, în funcție de viteza echipei.
În programarea turei trebuie să luați în considerare că Refugiul de sub Vârful Ascuțit (2150m) și Refugiul din Șaua Grindului sunt singurele refugii din creasta Pietrii Craiului. Celelalte refugii sunt situate toate la o diferență de nivel de cel puțin 200-300m față de cresta principală.
Capacitatea Refugiului Ascuțit: 4-6 persoane.
Etapa Refugiul Vârful Ascuțit – Vârful la Om – Refugiul Grind
În continuare creasta prezintă o succesiune de vârfuri mici, despărţite de strungi din care pornesc, pe ambii versanţi, firele de obârşie ale mai multor văi.
Extremitatea sud-vestică a acestei porţiuni de creastă se întrerupe cu o strungă mai adâncă, situată la obârşia canionului Ciorânga Mare, prin care se coboară la refugiul Ciorânga Mare pe traseul Vâlcelului cu Fereastră.
De la obârşia canionului Ciorânga Mare către sud-vest, pe o distanţă de circa 600 m în lungul crestei, se desfăşoară zona “Ţimbalelor”, dominată de cele trei vârfuri individualizate prin şeile ce le despart: vârful Ţimbalul Mare (2177 m), Vârful dintre Ţimbale (2170 m) şi vârful Ţimbalul Mic (2 231 m).
La sud de vârful Ţimbalul Mare se află Şaua Călineţului, pe care se remarcă proeminenţa câtorva stânci înalte în dreptul firelor de obârşie ale Padinei lui Călineţ, ce brăzdează versantul nord-vestic. Odată cu depăşirea Vârfului dintre Ţimbale, creasta devine tot mai accidentată.
La sud-vest de ,,Țimba1e” urmează zona “Clăilor”, formată dintr-o serie de vârfuri stâncoase ce se succed pe linia crestei până aproape de Piscul Baciului, fiind dominate în partea lor centrală de vârful Zbirii (2 220 m). În dreptul “Clăilor”, creasta este dăltuită de firele de obârşie ale mai multor văi adâncite pe ambii versanţi.
De aici, Creasta Nordică, devenită mai lată şi înierbată, creşte rapid în înălţime, culminând cu vîrful La Om (Piscul Baciului – 2238 m). Acest vârf este cel mai înalt din Munții Piatra Craiului. Din zona Vârfului la Om puteți continua traseul spre Refugiul din Șaua Grindului sau spre refugiul Grind (1610m altitudine).
Atenție la varinta de coborâre spre refugiul Grind din creastă, pe perioada de iarnă!
Etapa Refugiul Grind – Cabana Gura Râului
De la refugiul Grind trebuie să urmați traseul bandă roșie și apoi cruce roșie. Pentru că în zonă au avut loc tăieri de pădure s-ar putea să vă orientați greu în zona numită – la table.
Dacă aveți GPS puteți să încarcați un track al traseului. Marcajul ajunge în cheile Prăpăstiile Zărneștilor, un adevărat spectacol geologic al naturii și apoi revine la drumul părăsit care urcă spre cabana Curmătura.
For english version
