Vârful Omu este cel mai înalt vârf din munții Bucegi și al 11-lea vârf ca înălțime din Carpații României.
Munții Bucegi, care se găsesc în parcul natural cu acelați nume, arată ca un patrulater alpin având dimensiunile de 20 km lungime, 15 km lăţime şi o suprafață de 300 kmp.
Pe vârful Omu pe o platformă îngustă se găsește un mare bloc monolitic de piatră, de circa 10 m înălţime. La adăpostul acestuia s-a construit Casa Omu, cea mai veche cabană din munţii noştri. Este cabana situată la cea mai mare altitudine din România.
Pentru a ajunge pe vârful Omu există mai multe variante de trasee turistice. Noi vă propunem următorul traseu:
Predeal – Cabana Diham – Poiana Mălăiești – Cabana Mălăiești – vârful Omu – coborâre prin valea Cerbului
- Lungime traseu: 20,37km;
- Diferență de nivel: +1782m;
- Durată traseu: 9’45” ore
Echipament necesar: bocanci de munte, geacă și pantaloni rezistente la ploaie și vânt. Vă recomandăm să luați la voi bețe de trekking, vor fi utile atât la urcare cât și la coborâre.
Obligatoriu să aveți la voi mâncare, dulciuri dar și apă. Singurele locuri unde puteți realimenta cu apă sunt: cabana Diham, cabana Mălăiești (dacă cumpărați apă), cabana Omu (dacă cumpărați apă) sau în valea Cerbului.
Ar fi util să aveți la voi și un sprai împotriva urșilor. În munții Bucegi astfel de întâlniri nu sunt ieșite din comun.
Traseul pornește din apropiere de cabana Belvedere care se găsește pe drumul Predeal – Râșnov. În direcția noastră de mers, (urcare spre Pârâul Rece) veți avea pe partea stângă un drum forestier dar și un indicator de marcaj turistic punct roșu.
Puteți ajunge pe acest drum forestier și pe marcaj turistic din Predeal.
Deoarece economisiți mult timp, noi vă sfătuim totuși să veniți cu mașina, traseul propus fiind destul de lung. Atenție unde vă lăsați mașina (și ce lăsați în mașină), sunt urși care dau târcoale.
Înaintăm pe drumul forestier circa 1km până ajungem la o intersecție. Marcajul face dreapta, pe un drum pe care nu se mai poate înainta cu mașina. Traversăm mai multe pârâiașe care brăzdează pădurea, mergând mai mult pe curbă de nivel. Nu câstigăm mult în altitudine.
În poiana Frăsinetului întâlnim marcajul cruce galbenă, marcaj care nu este însă foarte vizibil. Până ajungeți la Cabana Diham vă puteti ghida după marcaj cerc roșu. La Cabana Diham (altitudine 1320m) puteți lua o mică pauză.
Am parcurs până aici 3,5km urcând 225m diferență de nivel pozitivă.
De la Cabana Diham până la Cabana Mălăiești se merge pe potecă turistică, marcaj cruce albastră. Pe timp de vară, între cele două locații se face circa 2’45” ore.
Coborâm destul de mult (circa 300m diferență de nivel), până ajungem în valea Glăjeriei. Intersectând valea Glăjeriei, imediat peste vale se vede drumul forestier și apoi poteca pe care continuă marcajul. Până aici drumul se desfășoară doar prin pădure, fiind destul de monoton. Abia de aici începem să urcăm pe valea Mălăiești.
Din această zonă până pe vârful Omu, urcarea este continuă și susținută.
Intersectăm marcajul bandă albastră, care vine dinspre Râșnov. Acesta va fi marcajul de la Poiana Mălăiești (Izvor) până la cabana Mălăiești. Încep să se întrevadă abrupturile stâncoase din amontele văii Mălăiești.
Încet, încet ajungem la limita pădurii și apoi la cabană. Cabana este aşezată pe o morenă a văii Mălăeşti, la adăpostul crestei zimţate Padina Crucii. Aceasta creastă separă valea Mălăiești de valea glaciară Ţigăneşti.
Pentru a întelege mai bine peisajul din jurul nostru este important să prezentăm puțin geologia zonei.
Partea de nord a Masivului Bucegi a fost afectată în timpul cuaternarului de gheţari. Ghețarii erau localizaţi în jurul vîrfului Omu de unde coborau radiar sub forma unor limbi de gheaţă.
Dovada acestei puternice acţiuni a ghețarilor este dată de căldările glaciare din care îşi trag obârşiile Ialomiţa, Doamnele, Sugărilor, valea Morarului, valea Cerbului, Mălăieşti, Ţigăneşti şi Gaura. Văile au forma literei U şi numeroase praguri glaciare și morene.
Ajunși la cabana Mălăiești, merită să faceți o pauză de ceai. Puteți cumpăra ceai de la cabană, susținând astfel una din cele mai frumoase cabane montane din Carpați.
Atenție la cantitatea de apă pe care o luați la voi. Până la Cabana Omu nu întâlniți nici o altă sursă de apă. La Omu se poate cumpăra apă sau ceai.
Poteca marcată (bandă albastră) de la cabana Mălăieşti către vârful Omu, străbate succesiv praguri glaciare rezultate din acţiunea de subsăpare a gheţarului din trecut. Urcăm primul prag glaciar și de aici se poate vedea mai bine măreția pereților de stâncă de care suntem înconjurați.
Crestele limitrofe a acestei căldări glaciare sunt Bucşoiu, Turnul Mălăieştilor şi Hornurile. Din poteca principală se desprinde drumul care duce la brîna Caprelor (triunghi albastru). Este un traseu cu un grad de dificultate mai mare, închis iarna.
Traseul pe care continuăm, marcaj bandă albastră, nu este dificil din punct de vedere tehnic. Nu sunt zone unde trebuie cățărat. Poteca este accesibilă oricărui turist care are o condiție fizică bună. 
Dacă nu faceți multă gălăgie aveți toate șansele să vedeți aici capre negre (Rupicapra Rupicapra).
Pe timp de vară, între cele două locații (Omu-Mălăiești) se face circa 3 ore.
Drumul pe valea Mălăieşti oferă o frumoasă perspectivă asupra masivului Postăvaru, a şesului Bârsei şi a Măgurii Codlea.
Ajunși în capătul văii Mălăiești, poteca se bifurcă în varianta care urcă prin hornul Mălăiești și în varianta care urcă serpentinat prin capătul văii Mălăiești până ajunge în creasta principală. Varianta prin Hornul Mălăiești este mai dificilă.
Are săritori formate din blocuri mari de stâncă dar și mult grohotiş. Din acest motiv vara există pericolul de accidentare cu pietre. Pe timp de iarnă urcarea prin hormul Mălăiești este singura variantă de a ajunge din vale pe vârful Omu în siguranță.
Urcarea se apropie de final când ajungem în creasta principală, în șaua dintre vârful Scara și vârful Omu.
De aici se vede clădirea de pe vârful Omu. Se pot observa vârful Bucșoiu, stațiunile Azuga și Predeal.
Ajunși pe vârful Omu, la altitudinea de 2505m putem să ne odihnim admirând frumosul peisaj. Observăm vârful Coștila cu stația meteo dar și valea Cerbului, vale prin care vom coborâ.
Vă sfătuim să nu pierdeți mult timp pe vârf deoarece coborârea este destul de lungă și susținută (circa 3ore).
Marcajul turistic care trebuie să-l urmărim pe valea Cerbului este bandă galbenă.
Coborârea de la cabana Omu începe abrupt, în serpentine. Pereți de stâncă abrupți mărginesc valea. Masivul Moraru constituie versantul stâng al văii Cerbului iar masivul Coștila, versantul drept.
Intrând în pădure mai aveți încă de parcurs circa 3km și o diferență de nivel negativă de 300m până ajungeți în drumul principal din valea Cerbului care duce la cabana Gura Diham. Dacă v-ați lăsat o mașină aici, va fi foarte ușor de recuperat mașina lăsată pe drumul Predeal – Râșnov la începutul traseului.
Pentru excursii ghidate nu ezitați să ne contactați.
For english version click here
