Pestera Campeneasca este una dintre primele pesteri din Romania descrise in literatura turistico – geografica. Descrierea a fost realizata de profesorul si exploratorul vienez Adolf Schmidl in cartea sa ”Das Bihar Gebirge (Muntii Bihorului) an der Grenze von Ungarn und Siebenburgen” publicata in anul 1863.
Acesta descrie portalul si cascada, afirmand despre ea ca ar fi una din cele mai spectaculoase cascade din Europa.
Cursul de apa care traverseaza satul Izbuc intra in subteran prin portalul de 20m inaltime a pesterii si se pierde in subteran printr-o cascada de 35m. Pestera Campeneasca este cea mai importanta si mai spectaculoasa pestera din masivul Codru Moma.
Descrierea zonei: Muntii Codru Moma sunt amplasati in partea vestica a Muntilor Apuseni, fiind izolati de Muntii Bihorului si Muntii Padurea Craiului prin Depresiunea Beiusului. Suprafata ocupata de acesti munti este de 1200 km2. Muntii Codrul Moma sunt impartiti in 3 sectoare morfologice.
Din punct de vedere carstic, sectorul platoului Vascau este cel mai interesant. Ocupa o suprafata de 90 km2. Relieful exocarstic al acestui platou este alcatuit din doline, uvale si campuri de lapiezuri. Datorita alcatuirii geologice, din roci calcaroase, pe intreg platoul Vascau nu exista aproape nicio apa curgatoare.
Exceptia o reprezinta raul permanent care curge in lungul depresiunii Tarina (de la nord la sud) si care este captat ulterior de Pestera Campeneasca.
Localizare si acces: Pestera Campeneasca se gaseste in partea estica a depresiunii in forma de bazin inchis denumita Tarina, care se intinde intre satele Câmp și Izbuc, la altitudinea de 395m.
La peşteră se ajunge din şoseaua Vaşcau-Deva (D.N. 76), care trebuie părăsită în comuna Cărpinet. Se urmează drumul care trece culmea şi coboară în satul Izbuc-Ponoarele. De aici se coteşte la dreapta (nord) şi se intră pe drumul comunal, ce trece nu departe de gura peşterii. Daca vizitati pestera puteti lasa masina langa drum, la circa 150m de cavitate.
Date generale: Pestera Campeneasca reprezinta insurgenta paraului Tarina, cu un curs de apa cu o lungime de 10 km.
Cascada de 35m a fost considerata pentru mult timp ca fiind cea mai mare din endocarstul Muntilor Apuseni. Dupa anii 90, odata cu explorarea mai multor pesteri, au fost gasite cascade subterane cu o inaltime mai mare decat cea din Pestera Campeneasca. Astfel amintim cascada din pestera Micula si cascada din Pestera Valea Rea.
Istoricul explorarilor: dupa aparitia cartii lui Adolf Schmidl in anul 1866, apare un studiu hidrogeologic al Muntilor Codru-Moma realizat de E. Kery. Ulterior, in anul 1901 geologul S. Mihutia a facut probabil prima colorare hidrologica din Romania aici, in platoul Vascau.
Folosind praf de carbune, acesta a demonstrat legatura subterana dintre Pestera Campeneasca si izbucul Boiu, care se gaseste in apropierea centrului localitatii Vascau. In urma acestor colorari s-a constatat ca cei 1700m (distanta aeriana intre cele doua cavitati) si cei 106m (diferenta de nivel intre cele doua puncte) au fost parcurse in 4 ore.
Colorarea hidrologica a fost refacuta si in anul 1978 de geologul Iancu Oraseanu, aceeasi distanta intre puncte fiind parcursa in 10 ore. In a doua situatie debitul apei era mai mic influentand astfel viteza de curgere.
Prima explorare speologica atestata se face abia in anul 1968 de catre membri Institutului de Speologie ”Emil Racovita” din Cluj. Echipa era formata din domnul profesor Iosif Viehmann, geologul Teodor Rusu, M. Şerban şi M. Alb. In aceasta perioada se topografiaza tronsonul galeriei active, pana la sifonul terminal. Lungimea galeriilor topografiate insumeaza 534m.
In anul 1975 Clubul de Speologie Speodava Stei si Liliacul Arad reiau explorarea pesterii. Intre anii 1976-1979 se descopera galeriile superioare, fosile ale retelei. Topografierea pesterii va fi facuta ulterior de catre membrii celor doua cluburi. In urma topografierii s-a constatat ca pestera Campeneasca are 1636m lungime si o diferenta de nivel de 68m.
Descrierea pesterii: Pestera are trei intrari cu pozitii diferite. Intrarea principala a peşterii (altitudine 395m) se prezintă sub forma unui portal de 20 m înălţime şi 10 m lăţime sub care se află, chiar la buză, o ruptură verticală de 35 m adancime. Verticala este partial surplombantă, peste ea curgand apa pârâului, formând astfel o mare cascadă.
In stanga portalului, la altitudinea de 415m se gaseste o intrare secundara, in forma de aven. Dupa un put de 10m si niste galerii scurte, se poate face legatura cu intrarea principala.
La vizitarea pesterii, pentru a evita cascada de 35m, se coboară pe coarda pe langă ea pînă la marginea marmitei cu apă de la baza cascadei. De la această marmită începe partea orizontala a peşterii. Cursul de apa străbate la început o sală alungită, de 20 m lungime, foarte înaltă, dar a cărei înălţime scade brusc la 6 m, rămînînd aproape constantă in toată galeria peşterii.
Lătimea acestei galerii este în medie de 4 m, dar în coturile numeroase pe care le face sau în locul în care intersectată diaclaze, lătimea creşte la 10 m. Deşi peştera este activă, în porţiunea incipientă se găsesc stalactite şi cateva draperii spectaculoase, situate în boltă sau perete.
A doua parte a peşterii are un caracter ceva mai pronunţat de tunel de presiune. Pe alocuri apar nivele de aluviuni şi de materiale aduse de apă, care arată că apa creşte la viituri pana la o înaltime de 3,5 m. Peştera se termină cu un lac, format de coborîrea bruscă a tavanului de la 7m pana la oglinda apei.
Mai departe, galeria este impenetrabila pentru om, sectiunea galeriei fiind prea mica. Doar apa isi continua cursul, iesind din nou la lumina in Izbucul Boiu.
Galeria activa are o panta minima de curgere, in cei 400m ai sai coboarand o diferenta de nivel de doar 8m. Pestera Campeneasca are 4 nivele de eroziune, repartitia fiind urmatoarea: Nivelul I – activ (465m), Nivelul II – 335m, Nivelul III – 441m, Nivelul IV – 395m
In perioada explorarilor, intr-o iarna cand apele erau foarte mici, Clubul Speo Lipova forteaza galeria sifonului vechi, inaintand 800m. Galeria a ramas insa netopografiata.
Temperatura in pestera este de aproximativ 16 grade C iar a apei de 17 grade C.
Rezervatia naturala: sistemul hidrologic din Pestera Campeneasca si Izbucul Boiu, este inclus pe lista ariilor protejate de interes national ca si rezervatie speologica. Suprafata ariei protejate este de 1 hectar.
Din punctul de vedere a clasificarii facute de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, categoria de importanta a sitului este de grad III.
Din punct de vedere biospeologic fauna este reprezentata prin izopodul troglobiont Biharoniscus Racovitzai. S-a constat de asemenea existenta unei colonii de lilieci.
Degradarea mediului speologic: datorita cursului de apa captat de Pestera Campeneasca, care aduce o data cu el toate resturile menajare aruncate din satul Izbuc, aceasta cavitate a ajuns sa fie practic groapa de gunoi a satului. Situatia ingrozitoare se poate vedea inca de la exterior, cursul de apa fiind plin cu gunoaie.
La baza cascadei se formeaza o mare acumulare de PET-uri. Inaintand pe galeria orizontala a pesterii, formatiunile calcaroase sunt “impodobite” cu sticle, PET-uri, materiale textile, cauciucuri, etc.
Continui sa fii uimit insa cand ajungi la sifonul terminal unde un strat de cel putin 2m grosime de PET-uri umple sala. In anul 2008 s-a incercat o ecologizare a pesterii, printr-o actiune comuna cu Garda de Mediu.
Din pacate insa, dupa ce gunoaiele au fost scoase din pestera, pentru mult timp au ramas in apropierea portalului, ele nefiind evacuate. O parte din ele au ajuns inapoi in pestera. Dezastrul ecologic de la Pestera Campeneasca ar putea fi probabil evitat, doar prin educatie la nivelul comunitatii, care arunca mizeriile in apa.
Atata timp insa cat comunitatea nu vede nici un folos economic, probabil ca situatia actuala nu se va schimba. Evident, apa din Pestera Campeneasca cat si de la Izbucul Boiu nu este potabila.
Echipament necesar pentru parcurgere: se poate intra in pestera doar cu: casca echipata cu sistem de iluminare, salopeta, cizme, ham, coborator, blocatoare, coarda si amaraje. Pestera este echipata cu spituri. Va trebui sa aveti la voi si placute cu surub + verigi sau carabiniere.
Fiind o pestera cu pasaje verticale, inca de la intrare trebuie sa stiti sa parcurgeti aceste pasaje folosind tehnica de coarda specifica mediului speologic.
Conditii de acces in pestera: momentan pestera nu este inchisa, accesul fiind liber daca se respecta procedura de acces in pesterile din Romania. Va trebui sa obtineti aviz de la Comisia Patrimoniu Speologic si de la Serviciul Judetean Salvamont Salvaspeo Bihor.
Daca veniti in zona, nu ezitati sa vizitati si Manastirea din satul Izbuc. Alte pesteri care se gasesc in zona (nu sunt foarte spectaculoase) sunt: Avenul Cremenis, Avenul Rastet, Avenul Iliei.
For english version
