Pestera Comarnic este cu siguranta in topul primelor 3 pesteri ca importanta din Banat. Are o lungime de 6203m, o diferenta de nivel de 100m si o dezvoltare pe trei etaje,
Aspectul atractiv prin multitudinea de formatiuni si accesibilitatea parcurgerii, sunt elementele care o fac atat de cunoscuta in randul turistilor.
Pesera nu este electrificata dar ghidul va pune la dispozitie surse de lumina si casti pentru siguranta personala, facand astfel mai autentica experienta speologica prin care veti trece.
Localizare: cavitatea se gaseste in judetul Caras Severin, pe teritoriul Parcului National Semenic – Cheile Carasului. Locatia exacta este zona de conservare speciala Comarnic, pe dealul Cleantul Putnata, la altitudinea de 440m.
Este bine de stiut ca judetul Caras Severin este al treilea judet din tara ca marime. Se situeaza pe primul loc ca suprafata de arii naturale protejate, parcuri nationale-naturale si areale protejate.
Coordonate GPS: Lat. 45 10’42”, long. 21 56’98”
Acces:
- dinspre orasul Anina (DN58) – Anina > Carasova > se vireaza spre satul Iabalcea. Inca aprox 3.5km pana in satul Iabalcea si apoi aprox 10 km pe drumul forestier ce duce la Pestera Comarnic;
- dinspre orasul Resita (DN58) – Resita > dupa aprox 8 km se vireaza spre satul Iabalcea. Inca aprox 3.5km pana in satul Iabalcea si apoi aprox 10 km pe drumul forestier ce duce la Pestera Comarnic.
Trecand prin satul Iabalcea, ar fi bine sa stiti ca aceasta asezare a fost intemeiata de colonisti croati adusi aici pe vremea Imperiului Autro-Ungar. Pentru mult timp comunitatea a fost una reticenta din punct de vedere al casatoriilor cu persoane din afara comunitatii.
Momentan statul croat le-a recunoscut apartenenta, toti satenii avand dubla cetatenie. Drumul dintre satul Iabalcea si Cabana Comarnic este destul de rau, in special pe timp de ploaie. Va sugeram sa mergeti in zona cu masina de teren.
Se poate ajunge la pestera Comarnic dinspre Resita sau lacul Gura Golumbului pe traseul turistic banda albastra sau dinspre Carasova pe marcajul triunghi albastru.
Administrarea pesterii: Administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului.
Accesul turistilor in pestera: accesul este asigurat de un ghid, angajat al Parcului. De la inceputul lunii aprilie pana la inceputul lunii octombrie, acesta asigura ghidaj permanent. In restul anului permanenta este asigurata doar in zilele de sambata si duminica.
Daca doriti sa veniti in extrasezon sau in cursul saptamanii, va sugeram sa sunati pentru a stabili cu ghidul ora de vizita. Grupul minim pentru vizita este de 5 persoane. Deoarece langa pestera Comarnic nu exista semnal pe toate retele telefonice, ar fi bine sa sunati ghidul cand inca sunteti in zona drumului dintre Carasova si Resita
Numar de contact ghid: 0763276349, 0733886421- Ranger Ifca Nicolae
Taxa acces pestera: 10 lei
Informatii generale: odata ce ati ajuns pe drumul judetean, langa paraul ce iese din Pestera Comarnic, veti putea parca masina in apropierea fostei cabane Comarnic. Din pacate aceasta este inchisa, nemaifiind functionala.
Pentru a ajunge la intrarea pesterii, trebuie sa urcati scarile din apropierea panourilor informative. O usa metalica opreste accesul celor care ar fi dorit sa intre in pestera fara ghid sau fara aviz din partea Administratiei Parcului.
Cazare si campare: deoarece intrarea Pesterii Comarnic se gaseste pe o vale mai retrasa, cu acces destul de greoi si infrastructura proasta, nu veti gasi multe optiuni de cazare langa pestera. In zona puteti sa va cazati doar in satul Iabalcea sau la cantonul din Poiana Comarnic. In incinta acestui canton se pot monta de asemenea si corturi.
Istoricul cercetarilor in pestera Comarnic: in anul 1896 este descoperita pestera, nefiind mentionat nicaieri descoperitorul acesteia. Datorita accesului relativ usor, atat pana la pestera cat si in interior, pestera a fost una foarte studiata din punct de vedere stiintific.
In anul 1912 apare primul studiu de geologie, efectuat de Z. Schreter. Se publica articole de biospeologie, unul dintre autori fiind chiar colegul lui Emil Racovita – R. Jeannel. Prima harta a pesterii a fost realizata in anul 1939 de catre E. Balogh.
In anul 1947 pestera este declarata rezervatie naturala de catre Academia Romana, iar la putin timp se instaleaza prima poarta. In anul 1980 se executa lucrari de amenajare a pesterii, permitandu-se accesul cu ghid in subteran. In anul 1981 in urma explorarilor, pestera ajunge la lungimea de 5200m, fiind una dintre cele mai mari pesteri din tara.
Din anul 2000 Pestera Comarnic intra in arealul Parcului National Semenic – Cheile Carasului iar din anul 2002 exista un ghid permanent pentru serviciile de vizita in subteran.
Date generale despre pestera: Pestera Comarnic are lungimea de 6203m si o diferenta de nivel de 101m. A fost formata de apele paraului Ponicova. Acest curs de apa avea in trecutul geologic un alt traseu, exclusiv la suprafata. Odata cu adancirea Vaii Carasului si a Vaii Comarnic, apa paraului Ponicova s-a subteranizat treptat, dand nastere la o retea de goluri subterane. In prima faza paraul subteran a format pesterile Ramonei si Popovat, acest fapt fiind demonstrat prin studii hidrologice.
In timp, cursul de apa a parasit cele doua pesteri exploatand alte fisuri geologice si dand nastere la 5 avene de dimensiuni mici si la pestera Comarnic.
Aceasta cavitate are o intrare – Popovat si o iesire – Comarnic. Ultima faza de dezvoltare geologica a pesterii poate fi considerata crearea unor noi galerii care sunt in proportie de 90% impenetrabile pentru om si exploatate doar de apa.
Date generale despre pestera – zona amenajata: Amenajarea turistica a pesterii are o lungime de 1750m si incepe prin intrarea Comarnic. Potecile destinate turistilor au fost delimitate cu banda, si in unele locuri au fost amplasate scari de lemn asigurand astfel minimul de comfort la parcurgere. Nu exista iluminat electric – se primesc casti individuale cu sursa electrica, la intrarea in pestera.
Traseul turistic duce vizitatorul in etajul fosil al pesterii, prin coridoare de dimensiuni impresionante, ce intersecteaza sali precum Sala Zebrelor, Sala Mare cu blocuri, Sala cu Argila, Sala Domului. La o mica distanta de sala Domului se gaseste intrarea Nr. 2 a pesterii – Ponicova
Pestera poate fi vizitata intrand prin Comarnic si iesind prin Ponicova.
Peisajul din Peştera Comarnic este un peisaj subteran natural puţin influentat de om, având în vedere că situl este vizitat de cca. 100 ani.
Galeriile fosile sunt de mari dimensiuni (20m laţime, 10m inalţime). Aici alterneaza zonele orizontale cu cele inclinate, zonele de roca goala cu zonele bogat concreţionate. Formatiunile sunt de mari dimensiuni si foarte variate.
Galeriile active (unde curge paraul subteran) sunt de dimensiuni mici (1-5m lăţime, 1-2m înălţime). Cursul de apă permanent inundă între 25-100% din secţiunea galeriei. O caracteristică generală a peşterii sunt stratele şi nodulii de silex, de culoare neagră în alternanţă cu calcarul alb.
Pe traseul turistic din pestera veti intalni exponate ale fostului locuitor al pesterilor – Ursus Spealeus. Studiile paleontologice au stabilit ca aceste animale nu au locuit in pestera Comarnic ci in alte pesteri din acelasi areal (ex. Pestera Popovat sau P. Exploratorii) ele fiind aduse aici pur in scop informativ.
Vizita in pestera Comarnic va va lua aproximativ 2.30 ore.
Vizitarea pesterii de catre speologi se poate face cu aviz din partea Administratiei Parcului. Fiind o cavitate complexa, dezvoltata pe trei etaje, ar fi bine ca vizita sa se faca sub conducerea unui sef de echipa experimentat.
Aviz speologilor: in arealul cuprins de muntii Banatului, se desfasoara cea mai compacta zona carstica din Romania, cu o suprafata de 800kmp.
In apropierea pesterii Comarnic gasiti o serie de pesteri interesante de vizitat precum P. Popovat, P. Exploratorii (5172m), P. Buhui (6547m) dar si o serie de avene care din pacate nu depasesc 100m adancime.
Alte puncte interesante de vizitat in apropierea pesterii Comarnic: la doar aproximativ 150m de la intrarea in pestera Comarnic, incep Cheile Comarniului, care daca le parcurgeti integral, veti intersecta in capatul lor Cheile Carasului (lungime 19km).
