Paralel cu Muntii Retezatul Mare se ridica semeti Muntii Retezatul Mic (numiti si Retezatul Calcaros).
Subdiviziunile acestui masiv sunt Muntii Piule si Muntii Iorgovanul. Sunt mai putin inalti decat Retezatul Mare si ating altitudini doar pana la 2086m (varful Piule). Nu sunt insa cu nimic mai prejos din punct de vedere peisagistic decat Muntii Retezatul Mare.
Date generale: Muntii Piule-Iorgovanu sunt situaţi in partea sudica a Muntilor Retezatul Mare. Legatura intre Retezatul Mare si Retezatul Mic este creasta ce leaga varfurile Papusa Custurii si Varful Dragsanu. O alta creasta a muntilor Retezatul Mic ce se continua spre sud-vest de la Varful Piatra Iorgonavului face legatura dintre acest masiv si Muntii Godeanu.
Aspectul reliefului Muntilor Retezatul Mic difera atat de Retezatul Mare, aflati la nord cat si de Muntii Godeanu aflati la vest. Particularitatea lor este data de alcatuirea geologica.
Geologie: in muntii Piule – Iorgovanul (numiti si Retezatul Mic) vom gasi o interesanta combinatie a reliefului carstic cu reliefului glaciar.
In zona propusa de noi pentru drumetie, identificam prezenta rocilor calcaroase in Cheile Scorotei, prin lapiezurile din zona Varfului Albele si zona Vf Piule. In amontele bazinului raului Scorota, se pot identidfica urme ale relifului glaciar, prin cele doua circuri glaciare (Scorota de Est si Scorota de Vest).
Cu un pic de atentie veti putea vedea forme specifice reliefului glaciar: praguri glaciare, cuvete a unor foste lacuri glaciare, morene glaciare lasate de ghetari.
Ghetarii ce coborau din cele doua circuri glaciare se uneau formand o singura valea glaciara. Profilul in forma de “u” se poate identifica pana la altitudinea de 1400m (mai jos de stana Scorota).
Versantii calcarosi ai muntilor Retezatul Mic pastraza inca foarte bine urmele eroziunii glaciare. La altitudine mai mica, valea Scorota capata forma de “V”, specifica reliefului calcaros.
Descoperind Retezatul Calcaros pe timp de iarna.
Pentru a oferi informatii cat mai reale si exacte, in cele ce urmeaza vom descrie o tura realizata de echipa TGR. Nivelul de dificultate a turei este unul mediu. Excursia se adreseaza persoanelor cu cunostinte medii in alpinism de iarna.
Echipament minim necesar:
- sac de dormit de iarna, izopren, primus cu butelie, folie de supravietuire
- geaca si pantaloni impermeabili, briceag, parazapezi, 2 perechi de manusi, bete de trekking
- mancare usoara, deoarece veti fi nevoiti sa o carati in rucsac.
Singura posibilitate de a innopta iarna in zona este camparea sau bivuacul la una din stanele folosite de ciobani pe timp de vara.
Rucsacul nu ar trebui sa aiba mai mult de 45l, pentru a face cat mai usoara inaintarea prin zapada. Pe timp de iarna stratul de zapada poate avea grosimea intre 0.5m si 1,2 m. Din acest motiv va recomandam sa va echipati cu schiuri de tura sau rachete de zapada.
Acces: dinspre Petrosani > Vulcan > Lupeni > Uricani > Campul lui Neag > continuati pe DN 66A spre Casa de Vanatoare Campusel.
La indicatorul cu marcajul turistic punct galben puteti lasa masina pe marginea drumului. Il gasiti pe partea dreapta in directia de mers, in Cheile Scocului. Indicatorul pentru marcaj se gaseste in dreptul unui pod ce trece peste vale.
Va sugeram ca masina sa fie echipata cu anvelope de iarna si lanturi. De multe ori pe drumul asfaltat din chei, zapada este mare si dezapazirea se face cu intarziere.
Perioada: in functie de cantitatea de zapada cazuta, se poate urca aici din luna decembrie pana in martie (in sezonul de iarna). Inainte de a va planifica tura, va sfatuim sa consultati atentionarile meteorologice cu privire la starea vremii si la riscul de avalansa, la Institutul National de Meteorologie.
Pana la altitudinea de ~ 1600m, deasupra limitei padurii, puteti urca in orice perioada. Traseul este foarte bine marcat si cu siguranta nu veti avea probleme de orientare.
Urcusul pana in zona alpina se face pe marcajul punct galben prin Cheile Scorotei.
Diferenta de nivel care va trebui sa o urcati pana in locul unde va sugeram sa innoptati este de aproximativ 430m. Poteca trece prin Cheile Scorotei unde se gaseste pestera Zeicului. Este o pestera neamenajata, vizitarea ei se face doar cu speologi sau ghid turistic.
Cheile Scorotei se desfasoara din apropierea zonei sub-alpine. De aici incep rocile calcaroase si coboara pana la confluenta paraului Scorota cu raul Jiul de Vest. Valea este aproape tot timpul seaca. Inaltimea peretilor in aceste chei, ajunge pana la 350-400m.
Proximitatea peretilor variaza de la 3m (in zona de intrare in chei dinspre drum) pana la 350m (in partea superioara a cheilor).
Urcand pe valea Scorotei, cursul de apa se va bifurca in paraul Scorota cu Apa, Scorota Seaca si Scorota verde. Vom continua drumetia de-a lungul Scorotei cu Apa unde se continua si marcajul nostru (punct galben).
Stana din Scorota. La altitudinea de 1580m se gaseste o stana unde, pe timp de iarna si prin bunavointa proprietarilor, se poate innopta gratuit.
Tot ce trebuie sa faceti este sa lasati in urma vostra curatenie. Merita sa va treziti devreme si sa luati micul dejun pe veranda stanii. Peisajul este fantastic. In fata veti vedea de sus Cheile Scorotei iar in departare Creasta Oslea – subdiviziune a Muntilor Valcan.
Din zona Stanei Scorota puteti face drumetii pe versanti sau creasta in functie de perioada dedicata acestei incursiuni. Daca aveti la dispozitie 2 zile puteti urca in una din zile spre Varful Albele iar in cealalta zi spre varful Piule.
Desi inclinatia versantilor nu este foarte mare, va sugeram sa luati la voi si o pereche de coltari + piolet. In functie de varianta care o alegeti pentru urcare, unii versanti pot avea gheata, facand dificila inaintarea.
Daca veti avea la voi schiuri de tura, distantele parcurse vor fi mult mai mari. Aceasta zona este perfecta pentru schi de tura.
Varinata cea mai sigura la urcare, identificata de noi pentru a ajunge in creasta, a fost prin partea stanga (in sens de urcare) a circului glaciar Scorota de est. Combinatia de versant mai putin abrup si jnepenis face ca zona sa nu aiba pericol mare de avalansa. Va trebui insa sa va orientati bine la fata locului si sa evitati cornisele ce se formeaza sub creasta.
Altitudinea culmii principale variaza intre 1800 si 1900. Leaga toate varfurile importante ale Muntilor Piule – Iorgovanul.
Luati cu voi in tura de creasta neaparat termos cu ceai cald, folie de supravietuire si mancare bogata in calorii. Daca vizibilitatea nu este buna din cauza vremii nu va aventurati in tura.