Parcul Natural Apuseni adăpostește aproximativ 1500 de peșteri, multe dintre ele fiind în topul speologic național și chiar internațional – arealul parcului cuprinde 80% din totalul suprafeţei rocilor carstificabile din Munţii Bihor – Vlădeasa. Complexitatea geologică a regiunii a creat premisele necesare formării unui relief carstic deosebit, care cuprinde peşteri şi avene cu caracteristici morfogenetice speciale. Gradul de carstificare generat de condițiile de mediu din munții Apuseni este de 1.92 peșteri/km.
Obiective speologice destinate turismului de masa in Parcul natural Apuseni – in acest areal se pot vizita patru pesteri amenajate turistic, trei dintre ele fiind electrificate.
Pentru ghid speologic specializat ne puteti contacta.
1. Pestera Scarisoara – este primul obiectiv speologic care in anul 1933 a dobandit statutul de rezervatie speologica. Aceast fapt il datoram cunoscutului savant Emil Racovita, cel care a pus bazele stiintei biospeologiei. El a fost cel care a studiat pentru prima oara pestera care adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania si din Europa de Est.
Ghetarul are un volum de 75000mc, cu o varsta aproximativa de 3000 ani. Unic, in sud-estul Europei, obiectivul este unul la care puteti ajunge foarte usor, cu masina sau bicicleta, dinspre localitatea Garda (judetul Alba).
2. Pestera Ursilor– acest obiectiv este probabil cea mai moderna amenajare turistica de pestera din Romania. Descoperita in anul 1975 intamplator, aceasta pestera denota o bogatie diversa din punctul de vedere al formatiunilor.
Un alt atuu al pesterii este depozitul paleontologic care il poseda. O parte din osemintele de Ursus Spealeus gasite in galeria Oaselor, le veti putea admira langa poteca turistica.
Accesul la pestera este foarte facil, pe drum asfaltat pana in localitatea Chiscau (judetul Bihor), unde se gaseste si pestera.
3. Pestera Poarta lui Ionele – a fost amenajata destul de recent. Pestera are un portal impresionant de 15m inaltime dar nu este foarte bogata in formatiuni.
Va recomandam sa vizitati aceasta cavitate si datorita pozitiei acesteia (in apropiere de drumul de acces spre pestera Scarisoara). Veti fi cu siguranta impresionati de peretii cheilor Ordancusei, zona in care se gaseste cavitatea.
4. Pestera de la Vartop – în mod curent aceasta cavitate este confundată cu Avenul Ghețarul de la Vârtop.
Pestera de la Vartop nu adăposteste un ghetar permanent. Poate fi vizitata doar luand legatura cu ghidul din catunul apropiat (Casa de Piatra), ea nefiind electrificata.
Ghidul vă va pune la dispoziție surse de lumină și cască pentru protecție. Amenajata intr-un mod mai rudimentar, traseul este doar delimitat (nu amenajat), experienta prin care veti trece fiind însă mult mai aproape de ceea ce inseamna speologie.
La acesta pestera se ajunge din localitatea Gârda, urcând pe drumul care merge în paralel cu valea Gârda Seaca, până în cătunul Casa de Piatră. Excelenta acestei peșteri constă în cele 3 urme de picior de om preistoric (Neanderthal). Una din urme se găseşte la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, celelalte fiind din pacate furate. Au fost decupate din pardoseala pesterii, utilizandu-se mijloace mecanizate.
Procedura de acces in pesterile neamenajate din Parcul Natural Apuseni.
In Romania, comform legislatiei pesterile sunt clasificate, fiecare dintre ele avand un anumit grad de importanta (cel mai mare grad de protectie este clasa A).
Daca pestera pe care doriti sa o vizitati, se gaseste în clasa de importanta A sau B (clasificarea pesterilor o gasiti aici) atunci va trebui:
1. Sa faceti o cerere catre Comisia Patrimoniului Speologic descarcand cererea si trimitand-o la adresa: patrimoniuspeo@yahoo.com
2. Sa inaintati o cerere catre Serviciul Judetean Salvamont Salvaspeo Bihor (având atașate avizele obținute de la Instituțiile enumerate mai sus) la adresa: salvamontbihor@yahoo.com
3. Sa inaintati o cerere catre Administratia Parcului Natural Apuseni (la aceasta cerere trebuie atasat avizul Comisiei Patrimoniu) trimitand-o la adresa: office@parcapuseni.ro
Dacă peștera care doriți să o vizitați, nu se găseste în clasa de importanță A si B, este posibil uneori sa fie nevoie sa obțineți doar avizele enumerate la punctele 2 și 3 (in functie de Administratia Parcului).
Exista cazuri cand desi se obtine aviz favorabil din partea unei administratii acesta sa nu fie emis favorabil din partea unei alte entitati.
Daca pestera care doriti sa o vizitati nu se gaseste in lista descarcata, inseamna ca ea nu este clasificata si trebuie sa respectati toata procedura cu cele trei puncte enumerate mai sus.
În Parcul Natural Apuseni, pentru vizitatorii peșterilor care nu sunt afiliați la Federația Romana de Speologie, se percepe o taxa de 10 lei/persoană/pestera, suma ce trebuie platita administrației Parcului inainte de eliberarea avizului.
Unele pesteri care se incadreaza in clasa de importanta A (ex: Pestera Piatra Altarului, Pestera Darnini, Pestera Coliboaia) au intocmit un plan de management in care se specifica numarul de vizite (de obicei foarte mic) admise de-a lungul unui an. Prin aceasta politica se intentioneaza influentarea mediului subteran in proportie cat mai mica.
Cele mai importante pesteri din Parcul Natural Apuseni (acestea pot fi vizitate sau nu, în functie de clasa de importanță de care aparțin). Recomandăm vizitarea acestora cu ghid speologic sau in cadrul unui club de speologie, datorita dificultatilor de parcurgere.
1. Avenul V5 – cea mai adâncă pesteră din Romania, masoara -653m denivelare. Cavitatea aparține de unul dintre cele mai complexe sisteme hidrologice subterane din țară, sistemul Varașoaia. Pentru vizitarea acestui aven se recomandă o foarte bună conditie fizică, experientă speologică avansata, tehnică de parcurgere pe coardă a verticalelor.
Momentan Avenul este în curs de explorare și topografiere, în perioadele de secetă având loc tabere de bivuac pentru topografierea sistemului. Dezvoltarea golului subteran este in jur de 19 km. Pe lângă denivelarea ei, pestera iese în evidență și prin Sala Paul Matos cu un volum de 1.200.000mc și o lungime de 415m.
2. Peștera Piatra Altarului – clasa de protectie A. Este considerată cea mai frumoasă peșteră din România,. Regimul de acces in această cavitate este foarte restrictiv. Comform planului de management numărul maxim de persoane permis/an în această cavitate este de 13 (de preferință cercetători). Peisajul subteran excepțional, bogația formațiunilor și varientatea speleotemelor calcitice fac ca Sala Palatului și Galeria Paradisului să fie printre cele mai frumos concreționate din Europa.
3. Peștera Valea Rea – cea mai complexă peșteră din România din punct de vedere speomineralogic. Cele peste 35 de minerale identificate aici situează peştera printre primele 10 de acest gen de pe Terra. Cuprinde cea mai mare cascadă subterană perfect verticală din România (Cascada Ventilatorului) 82 m, diametru 10 m. Este cea mai mare peşteră din România dezvoltată integral în dolomite și are 16 km.
5. Peștera Humpleu – peștera cu sectoare de clasa A și B. Principalele trasături ale peșterii sunt: dimensiunile mari ale cavernamentului (lungimea și extensia) sistemului, lungimea raului subteran, volumul salilor, marea bogăție și varietatea speleotemelor care îmbogățesc sălile și galeriile.
Până în prezent au fost descoperite in Sistemul Humpleu 22 de săli, dintre care 3 sunt printre cele mai mari din România:
1. Sala Giganților 750m/111m/35 cu un volum de 2.800.000mc, a doua ca mărime din Europa
2. Sala de Dans 304m/77m/55m- volum 406.000mc
3. Sala Dan Coman 242m/73m/23m- volum 410.000 mc
Dezvoltarea sistemului Humpleu însumează aprox 42 km topografiați.
6. Peștera Micula – peșteră de clasa A, fiind declarată rezervație științifică. A fost descoperită în anul 1978 pe Valea Crăiasa în apropiere de satul Chișcău. Pestera Micula este o cavitate deosebit de frumoasă, bogat concreţionată adăpostind o mare varietate de formaţiuni.
Spaţii largi alternează cu galerii şi diaclaze foarte înguste, lacuri, cursuri active şi cascade, domuri şi gururi, stalactite şi stalagmite, draperii şi coloane, perle de peşteră care dau un farmec deosebit peşterii. De o mare valoare sunt şi vestigiile paleontologice găsite aici, printre care se numără şi un schelet de urs de cavernă (Ursus spelaeus) în conexiune anatomică, însă fără craniu.
7. Peștera Zgurăști – situată pe vesantul stâng al văii Gârda Seacă, în apropiere de Pestera Poarta lui Ionele (peșteră turistică). Sugerăm vizitarea Pesterii Zgurasti pana în zona de portal chiar și nespeologilor. Sunt impresionante dimensiunile sălii de intrare 65m/40m/ 35m înălțime, loc de unde veți vedea și lacul subteran cu o adâncime de până la 25m.
Adăpostește cel mai mare lac subteran permanent din România (65 m lungime, 20 m lăţime, 12 m adâncime).
In aceasta pestera gasim cea mai mare acumulare permanentă de apă din peşterile României (lacurile: Mare, Reck, Ascuns, din Sala Băilor de Nămol, Velenţa, Lung şi Styx, care toate însumează un volum total de apă de peste 25 000 m3)
8. Avenul Borțig – clasa de importanță C – adăposteșteal al doilea cel mai mare ghețar subteran din România (30000mc), după Pestera Scărișoara. Are o adâncime de 54m și poate fi parcurs doar utilizand coarda. Prima verticală este de 38m. La baza verticalei ne gasim practic pe partea superioară a ghețarului. Urmează o coborâre de 15m pe ghețar. Vă recomandăm a se vizita doar de către echipe experimentate.
Vă sugerăm să nu utilizați colțari dat degradării care o puteți pricinui ghețarului.
9. Peștera Coiba Mare – clasa de importanță B. Această cavitate are cea mai mare intrare de peşteră din România (54 X 45 m = 2430 m2). Peștera poate fi vizitată doar cu costum de neopren, cavitatea adăpostind un râu subteran, lacuri, sifoane și cascade. Aveti nevoie si de coardă și cunoștințe de parcurgere a verticalelor. Ultimul lac al peșterii, unde se încheie și înaintarea speologilor, se numește lacul Morții și a rămas un obstacol de netrecut chiar și pentru scafandri.
10. Ghețarul Focul Viu – clasa de importanță A. Deși este o cavitate de dimensiuni mici – 165m importanța acestuia este de altă natură – adăpostește al treilea cel mai mare ghețar subteran din România de 25000mc. Intrarea superioară (sub formă de aven) conferă în cazul pătrunderii directe a razelor soarelui fenomene optice deosebit de spectaculoase, care au dat denumirea peşterii. În spatele acumulării de gheață, se găsește o crevasă care ne poartă la nivelul inferior a cavității.
11. Peștera Coliboaia – în 20 septembrie 2009, profitând de un nivel mic al sifonului trecut doar de către scufundatorul Gabor Halasi, o echipă de speologi români aveau să descopere unul dintre cele mai importante situri speoarheologice din România si din lume – picturile rupestre din pestera Coliboaia.
Studii ulterioare efectuate de către experți în artă rupestră preistorică români și străini și datări cu carbon, au scos la iveală vârsta desenelor de aprox 30.000 ani. Reprezentările sunt: un cap de urs de peșteră (de 25cm), o felină sau un cal (89cm), un cal 45 cm, un cap de rinocer 20 cm.
Desenele sunt din aceeași perioadă cu reprezentarile din binecunoscuta Pestera Chauvet din Franța, atestând astfel existența umană timpurie pe teritoriul României.
Alte peșteri de importanță mare care se gasesc in Parcul Natural Apuseni si merita mentionate sunt: P.Barsa, Sistemul Zăpodie – P.Neagră, P. Porțile Bihorului, P. Dârnini, P.Pojarul Poliței, P. de la Onceasa, P. Fagului, Sistemul Avenul Gemanata – Avenul Negru, Avenul lui Miron, Avenul din Batrana, Sistemul Pestera Cerbului – Avenul cu Gheata, Pestera Onceasa și multe altele
For english version
