transalpina urdele

Transalpina (DN 67C) este cea mai înaltă șosea din România, traversând Munții Parâng peste Pasul Urdele (la 2.145 m). Transalpina face legătura dintre Transilvania și Oltenia între localitățile Novaci din județul Gorj și Sebeș/Săliște din județul Alba. În ultimii ani a ajuns una din cele mai căutate destinaţii din România, alături de Transfăgărășan, atât de către automobilişti, motociclişti cât şi de către ciclişti.

transalpina apus

Transalpina – cea mai înaltă șosea din România, are o lungime de:

148 km de la Bengești (locul unde se desprinde traseul Transalpinei din DN67 Tg.Jiu – Rm.Valcea) la Sebeș (intersectia cu DN1 Sibiu – Sebeș)

– respectiv 155 km de la Bengești la Săliște (intersectia cu DN1 Sibiu – Sebes) – acesta fiind traseul original al Transalpinei.

Sebeş – Şugag: 27 Km

Şugag – Obârșia Lotrului: 60 Km

Obârșia Lotrului – Rânca: 30 Km

Rânca – Novaci: 18 Km

Novaci – Bengești 13 km

Date despre construirea Transalpinei

Transalpina a fost inițial o potecă de munte,cunoscută ca “Poteca Dracului”. Poteca a fost folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească. Acest drum de transhumanță lega Transilvania de Oltenia.

În perioada 1934-1939 drumul a fost refăcut la dispoziția regelui Carol al II-lea. Acesta a dorit un drum strategic care să poată fi parcurs de trupele care treceau din/spre Valahia în Transilvania. Drumul a fost inaugurat în anul 1939 chiar de regele Carol al II-lea, aflat la volanul unei mașini de teren. Traseul original al Transalpinei, asa cum a fost el inaugurat de Regele Carol al -II-lea, a fost de la Novaci (Gorj) la Săliște (Sibiu). De atunci a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regelui, care a înlocuit denumirea populară de Poteca Dracului.

Drumul nu a mai fost întreținut până în 2009, când au început lucrările de modernizare pe porțiunea Rânca (1.600 m) – Lacul Oașa. Deschiderea oficială pe porțiunea dintre Rânca și Obârșia Lotrului a fost în anul 2017. Drumul mai necesită încă scurte porțiuni de reabilitare, de sub 1km de asfaltat, pe porțiunea Lac Oașa – Obârșia Lotrului. Transalpina mai prezintă și zone în care nu sunt montați toți parapeții.

transalpina obarsia lotrului ranca

Porțiunea de altitudine, cea mai spectaculoasă, de circa 25 km, cuprinsă între Rânca (Gorj) și Obârșia Lotrului (Vâlcea) este închisă pe perioada iernii. Data de deschidere/închidere a drumului diferă de la an la an, în funcție de vreme, totul depinzând de venirea/topirea zăpezii.

Parang_creasta_iarna

Descrierea traseului și a obiectivelor turistice de pe parcurs, pornind dinspre Nord:

Transalpina trece pe lângă Munții Șureanu, Cindrel, Lotrului și Latoriței ca în final să traverseze Munții Parâng.

Între Sebeș și Șugag, Transalpina străbate câteva sate situate de- a lungul râului Sebeș. Gospodăriile din aceste sate sunt puternic influențate de arhitectura săsească, cu porți masive și curțile interioare ascunse privirilor călătorilor: Petrești, Sebeșel, Săsciori, Laz, Căpâlna, Mărtinie, Șugag. Din Căpâlna pornește un traseu marcat cu cruce roșie spre Cetatea Dacică Căpâlna, inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO. Cetatea Căpâlna a fost cea mai estică fortificație din sisstemul de apărare a capitalei Daciei, Sarmisegetuza Regia. In apropiere de Căpâlna se află un mic lac de baraj, Lacul Obreja de Căpâlna.
În capătul comunei Șugag se află intersecția cu drumul Șugag-Săliște ce străbate Mărginimea Sibiului – Destinație Europeană de Excelență.

Această variantă ce străbate satele Mărginimii a fost parte a Drumului Regelui inaugurată în 1939. Această variantă este la rândul ei o mică Transalpină, drumul urcând din Șugag până în satul Jina aproape 500 m diferență de nivel, în circa 9 km. În continuare drumul șerpuiește prin satele aflate pe culmile dealurilor cu vederi atât spre sud, spre Munții Cindrel cât și spre sud, spre Podișul Transilvaniei.

transalpina marginimea sibiului jina

Aici, în apropierea intersecției, pe malul drept al pîrîului Dobra, la altitudinea de 750-900 m, se află rezervaţia geologică “Pintenii din Coasta Jinei”, formată dintr-o serie de stânci izolate din şisturi cristaline.

De aici Valea Sebeșului se adâncește, Transalpina străbătând un defileu sălbatic. Câteva stânci izolate se detașează pe versanții abrupți și împăduriți cu pin şi fag. Două rezervaţii geologice ,,Masa Jidovului” şi “La Grumaji” aflându-se la circa 10 km sud de Şugag. Valea se deschide treptat și în stânga drumului apare oglinda Lacului de acumulare Tău-Bistra. Drumul meandrează în continuare de-a lungul văii Sebeșului, în urcare ușoară, încă 16 km, până la Barajul Lacului Oașa (aflat la 1250 m). Barajul Oașa este un punct de popas, de pe baraj se deschide una din puținele panorame spre lac precum și spre cel mai înalt vârf din Șureanu, Vârful lui Pătru -2130 m.

transalpina lac oasa caiac

Aici se află câteva gherete cu produse alimentare și artizanale. De aici se desprinde și drumul forestier ce duce la Domeniului schiabil Șureanu. Drumul se prezintă în stare bună, fiind accesibil pentru orice tip de mașină, cu micile probleme ale unui drum neasfaltat, prăfos în perioadele secetoase sau cu bălți după ploi. Drumul urmărește conturul lacului pe o distanță de 7km, la kilometrul 5 aflându-se Mănăstirea Oaşa, mănăstire de călugări. Aici, în curtea mănăstirii, unde viața are alt ritm, se află o biserică de lemn și una de zid.

În apropierea mănăstirii se află un promotoriu de unde aveți o altă perspectivă asupra lacului și culmilor înconjurătoare. Aici este și un prim loc accesibil de lansare pentru cei care au propriul caiac și doresc să străbată cele două brațe ale lacului ce se întind pe Valea Sălanele și ale Sebeșului circa 4-5 km.

transalpina lac oasa

Până în Poiana Poarta Raiului, unde este Centrul de vizitare a ariilor naturale protejate Frumoasa, mai sunt 11 km de la mănăstire.

Tot aici sunt câteva unități de cazare, alte posibilități de cazare aflându-se în Poiana Luncile Prigoanei, un sat de vacanță, cu 5 km în urmă. De la Poarta Raiului mai sunt 2 km până la Domeniul schiabil Șureanu , drumul continuând încă 2 km până la Cabana militară Șureanu (1734 m alt. , nu cazează turiști) . Domeniul schiabil este alcătuit din 10 pârtii care pornesc de la altitudinea de 1650 m până la altitudinea de 2010 m. Din Poiana Raiului, de la curba drumului, un marcaj turistic triunghi albastru scurtează drumul auto cu mai bine de 2 km, ducând la cabana militară Șureanu în circa 30 minute. Marcajul ocolește cabana, în spatele căreia se află unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din România.

Lacul Iezerul Șureanu (1737 m alt.) este adăpostit în căldarea glaciară din versantul estic al Muntelui Sureanu, ce se înalță deasupra lacului la 2059 m. Lacul este înconjurat de jnepeniș, ienuperi, brazi și afiniș creeând o atmosferă de poveste. Apropierea de drum îl face accesibil și familiilor cu copii, locul fiind amenajat cu câteva băncuțe pentru popas. Pentru o privire de sus a lacului precum și a vastei panorame asupra zonei înconjurătoare (se văd Munții Cindrel, Lotrului, Vf. lui Pătru, Poarta Raiului) vă recomandăm urcarea pe marcajul triunghi roșu ce se desprinde de lângă cabana Șureanu. Din locul unde marcajul iese din pădure, îl părăsiți și urmați marginea jnepenișului. Veți găsi mici potecuțe ce vă duc spre minunate puncte de belvedere asupra lacului.

transalpina lac sureanu poarta raiului

transalpina varful lui petru lac oasa
Lacul Oasa vazut de pe Varful lui Patru

Întorși la Barajul Oașa vă continuați drumul pe Transalpina prin pădurea de brad ce oferă puține puncte de belvedere asupra lacului Oașa. La circa 1 km de baraj veți trece pe lângă Cabana și căsuțele Oașa. Din apropierea cabanei pornește traseul de creastă bandă roșie a Munților Cindrel. La circa 3 km de la coada lacului Oașa, lângă cantonul silvic Tărtărău, se desprinde spre stânga drumul de pe Valea Frumoasei, Transcindrel.

transalpina valea frumoasei

Drumul neasfaltat traversează în Valea Sadului peste Șaua Șteflești (1725 m), șa ce desparte Munții Cindrel de Munții Lotrului. Drumul peste șa nu este accesibil mașinilor mici, dar poate fi străbătut cu mountain-bike și inclus într-un circuit mai spectaculos pe culmea Munților Cindrel.

În continuare Transalpina urcă în serpentine largi, circa 400 m diferență de nivel și 9 km până în Șaua Tărtărău, la 1679 m. Aici este cumpăna de ape dintre bazinele râurilor Sebeș și Lotru precum și punctul unde se întâlnesc 3 masive Lotrului, Șureanu și Parâng. De aici Transalpina coboară în 6 km la 1340 m, la Obârșia Lotrului.

Obârșia Lotrului (1340 m) este un punct de popas pentru turiști, aici aflându-se cabane, pensiuni, căsuțe, camping, tarabe cu produse locale etc. Aici Transalpina întretaie drumul DN 7A Petroșani -Voineasa – Brezoi (108km). Iarna, Obârșia Lotrului este accesibilă doar pe acest drum. De aici, Valea Lotrului se îndreaptă spre est, spre Lacul de acumulare Vidra aflat la 4km distanță. Încă 3 km și drumul ajunge la Domeniul schiabil Vidra. Lacul este înconjurat de pădure de brad, din drum fiind puține locurile de unde se poate admira oglinda lacului, lung de 8 km. Lacul Vidra alimentează Hidrocentrala Ciunget, a doua mare hidrocentrală din România, după cea de la Porţile de Fier. Transalpina se continuă spre vest prin valea largă a Lotrului unde se află și Mănăstirea Obârșia Lotrului.

După circa 1,5 km, se desprinde de drumul ce duce spre Petroșani porțiunea cea mai spectaculoasă din Transalpina porțiunea Obârșia Lotrului – Rânca.

transalpina obarsia ranca

După traversarea văii Lotrului, drumul începe o adevărată cățărare pe versantul Muntelui Ștefanu din Latoriței. În peste 15 serpentine strânse, drumul câștigă mai bine de 300 m diferență de nivel ieșind în golul alpin. Zările încep să se deschidă în dreapta, spre crestele Munților Parâng și căldarea Lacului Câlcescu străjuită de Vârful Setea Mare (2.365 m).

transalpina parang calcescu

La o curbă strânsă a drumului se află și o stână, Stâna Ștefanu, un loc de atracție de pe Transalpina, oferind turiștilor mâncaruri tradiționale telemea de oaie cu mămăligă, bulz ciobănesc, tocană de oaie etc.

transalpina stefanu

Încă 2,5 km și Transalpina trece prin Șaua Ștefanu (1915 m), locul în care se desprinde spre stânga un alt drum spectaculos, Drumul Strategic. Acesta străbate culmea Munților Latoriței, din Șaua Ștefanu până în zona localității Valea Măceșului, pe o lungime de 45 km. Drumul Strategic, neasfaltat pe întreaga lungime, este unul din cele mai căutate trasee de mountain biking. Tot de aici puteți să faceți un traseu perpedes, nemarcat la început, apoi pe marcaj cruce galbenă (circa 12 km dus-întors) la Iezerul Latoriței. Iezerul Latoriței este lacul glaciar situat la cea mai joasă altitudine din Carpați (1530 m).

Transalpina continuă să urce ușor, trecând din versant pe culmea ce desparte căldarea Muntinul spre stânga, de valea adâncă a Lotrului în dreapta. Aici, pe Platoul Muntelui Muntinu, în bătaia vânturilor, se deschid panorame spre culmi și creste în toate direcțiile. Vă aflați în mijlocul munților, unde de cele mai multe ori veți fi la propriu cu capul în nori. Căldarea Muntinului din stânga drumului adăpostește un mic lac glaciar, Muntinul (1980 m), vizibil din drum.

 

Locul de popas cu gherete ce oferă în special produse alimentare tradiționale din diferite zone ale țării vă invită să faceți o nouă oprire.

Turiștii care se încumetă la un traseu mai lung, spre crestele și căldările glaciare ale Munților Parâng pot porni și de aici, pe poteci nemarcate. Cea mai vizitată este căldarea Lacului Gâlcescu (Câlcescu), arie protejată cu lacuri glaciare, abrupturi și o bogată vegetație specifică zonelor montane.

transalpina parang calcescu

Față de traseul marcat ce pornește din Șaua Urdele adăugați la distanță circa 1,5 km dus-întors. Avantajul pentru cei ce pleacă de aici în traseu este locul de parcare mai generos și pornirea de la o altitudine mai mare ( 2100 m față de 2040 m cât are Șaua Urdele). De aici până la Lacul Gâlcescu sunt circa 6-7 ore dus-întors, traseu de drumeție medie. Singura porțiune mai solicitantă, datorită pantei abrupte, este un horn cu grohotiș, Hornul Lacurilor, ce coboară în căldarea Gâlcescu, la lacurile Vidal, Pencu și Gâlcescu.

Cei care se încumetă să ajungă pe Vârful Parângul Mare, cel mai înalt vârf din Parâng (2509 m), trebuie să rezerve o zi întreagă parcurgerii traseului, circa 10-12 ore dus-întors. Acest traseu e recomandat turiștilor cu o condiție fizică foarte bună și echipaţi corespunzător. De la Muntinu, Transalpina ne rezervă în continuare surprize plăcute. Ne trezim străbătând o porțiune de culme mai îngustă, parcă suntem suspendați între cer și pământ. Chiar dacă e scurtă, porțiunea ne va rămâne întipărită în minte datorită spectaculozității acesteia. Drumul ne coboară într-o altă căldare stâncoasă, căldarea Urdele.

transalpina urdele

În punctul ei cel mai jos este amenajat un izvor. De aici drumul urcă din nou, în a doua curbă a drumului aflându-se un mic loc de parcare și marcajul turistic care ne indică direcția spre culmea Parângului, spre Lacul Gâlcescu. Încă 9 curbe strânse mai face șoseaua pentru a atinge cea mai mare altitudine de pe întreg parcursul Transalpinei – 2145 m.

transalpina urdele caldare

De aici, de sub Vârful Urdele (2223 m), Transalpina își începe coborârea ușoară pe sub Vârfurile Dengheru (2.084 m) și Păpușa (2.136 m), apoi mai accentuată până în stațiunea Rânca. Rânca este mai căutată în perioada iernii, aici aflându-se 6 pârtii de ski.

transalpina ranca

De la Rânca Transalpina coboară cei 18 km până la Novaci, pe-o culme prelungă, prin pădurea de foioase.

Informații legate de parcugerea segmentului alpin Rânca Obârșia Lotrului

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează când este închisă sau reluată circulația pe porțiunea alpină dintre Rânca, județul Gorj, și Obârșia Lotrului, județul Vâlcea respectiv de la kilometrul 34+800 metri la 59+800 metri. De obicei, la peste 2000 de metri , zăpada persistă din luna noiembrie și până în mai-iunie.

– pe această porțiune circulația este permisă numai în intervalul orar 08:00 – 20:00, pentru autovehicule cu masa maximă autorizată mai mică de 7,5 tone,

viteza maximă 30 km/h

– în vârful sezonului turistic, drumul este aglomerat, în special în weekend.

Iarna, porțiunile Șugag – Baraj Oașa respectiv Novaci – Rânca sunt deszăpezite pentru cei care doresc sa schieze pe rtiile domeniului schiabil Șureanu respectiv Rânca. Porțiunea Baraj Oașa – Obârșia Lotrului nu este deszăpezită, la Obârșia Lotrului ajungându-se pe DN7A Brezoi – Voineasa – Vidra – Petroșani. Pentru accesul dinspre Petroșani este recomandat sa vă interesați pentru a afla dacă drumul este deszăpezit.

Recomandări pentru automobilişti:

-Parcurgerea șoselei Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, se poate face atât dinspre nord spre sud cât și în sens invers, în funcție de preferința d-voastră, drumul având 2 benzi, câte una pe fiecare sens. Dacă urcați totuși dinspre nord, veți urca treptat, trecând la început prin zona cu păduri de brad apoi prin zona cea mai spectaculoasă, traversarea Munților Parâng. Dinspre sud, de la Novaci, drumul urcă la Rânca în numai 19km la golul alpin, de la 450 m la 1600 m.

– rezervați-vă măcar o zi întreagă pentru parcurgerea Transalpinei dacă doriți să vizitați și câteva obiective de pe traseu

– recomandăm parcurgerea porțiunii Săliște – Șugag în loc de Sebeș – Șugag, drumul fiind doar cu 7km mai lung dar străbate satele aflate pe culmile din Mărginimea Sibiului Săliște, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului, Jina.

– opriți-vă cât de des puteți fie să admirați peisajul fie în punctele unde puteți gusta din produsele locale.

– alimentați cu carburant înainte de a intra pe Transalpina, singurele benzinării sunt la ieșire din Novaci, respectiv la ieșire din Șugag, deci pe distanța de 100 km nu veți găsi nici o benzinărie.

la peste 2000 m chiar și în august temperaturile pot coborâ spre 0 grade iar vremea se poate schimba rapid. Dacă la altitudine joasă e soare sus crestele pot fi învăluite în nori. Fiți pregătiți cu haine adecvate și pelerine de ploaie dacă vă hotărâți să faceți o plimbare pe culmi.

pe Transalpina, semnalul GSM nu mai este începând cu localitatea Șugag până în zona Rânca. În câteva zone, de la Obârșia Lotrului și în zona Platoului Muntinu este semmal Orange.

– doar la Rânca există bază Salvamont.

cazare pe Transalpina se găseste la Rânca, stațiunea aflată la cea mai mare altitudine din România 1650 m și la Obârșia Lotrului.

Transalpina este căutată şi de către cicliştii de şosea, traseul fiind parcurs în funcţie de antrenament într-o zi sau în două. Accesul se face fie dinspre sud fie dinspre nord, în funcţie de preferinţă. Din Sebeș plecarea se face de la 250 m altitudine iar dinspre Bengești de la 300 m. Totuşi, plecând dinspre sud, se parcurge urcuşul continuu, de circa 40 km, la începutul turei. De asemenea, la altitudine, vremea este mai stabilă dimineaţa. Dinspre nord porțiunea cea mai grea, Obârșia Lotrului – Rânca, începe după 87 km de la plecare, și după o traversare a Pasului Tărtărău (1679 m). Cu trenul se poate ajunge cel mai aproape de Transalpina

-dinspre nord – la Sebeș iar

-dinspre sud – la Târgu Cărbunești, la 16 km de Bengești.

Recomandări pentru ciclişti:

– evitaţi pe cât posibil sezonul de vârf iulie-august şi weekendurile, când numărul maşinilor este foarte mare.

English Version

uk-steag-travel-guide-romania
Articolul precedentOradea, orașul Art Nouveau – o plimbare prin centrul istoric
Articolul următorIncursiune în zona carstică Roşia din Pădurea Craiului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here