Transfăgărăşan este una din cele mai căutate destinaţii turistice din România atât de către automobilişti, motociclişti cât şi de către ciclişti.
Transfăgărăşan (sau Drumul Naţional 7C) străbate Munţii Făgăraş, cei mai înalţi munţi din România. Leaga astfel, regiunile istorice Muntenia cu Transilvania.
Transfăgărăşan are o lungime de 152 km şi urcă până la altitudinea maximă de 2042 de metri, la Bâlea Lac. Este a doua şosea montană ca altitudine din România, după Transalpina. Ca si comparatie, aceasta din urmă atinge altitudinea de 2145 m).
Cei 152 km se desfăşoară între localităţile Bascov, județul Argeș şi Cârțișoara din judeţul Sibiu, la intersecţia cu DN1. Cea mai spectaculoasă zonă este cuprinsă între kilometrul 104 (Piscu Negru – județul Argeș) şi kilometrul 131 (Bâlea Cascadă – județul Sibiu) însumând 27 km.
Parcugerea segmentului turistic Piscul Negru – Bâlea Cascadă
- Această porţiune este închisă opt luni pe an (din noiembrie până în iunie), datorită pericolului de avalanșe, alunecări de teren sau căderi de stânci.
- Pe perioada nopţii, între orele 21-7, este interzisă circulaţia între Piscul Negru (km 104) şi Cabana Bâlea Cascadă (km 131).
- În unele zile ale sezonului turistic există restricţii temporare pe anumite tronsoane cu ocazia desfăşurării unor competiţii sportive sau filmări.
- Iarna se poate ajunge la Bâlea Lac cu telecabina pornind de la Bâlea Cascadă.
- În vârful sezonului turistic încercați să evitați intervalul orar 11:00 – 17:00 când drumul este foarte aglomerat și se crează ambuteiaje de lungimi mari.
- Trecând dinspre partea sudică a muntelui spre versantul nordic veți străbate tunelul cel mai lung de pe Transfăgărăşan dar și din țară. Acesta are 884 m și penetrează Muntele Paltinu, legând căldarea glaciară Bâlea de zona Capra. Pe lângă acesta mai sunt un număr de 4 tuneluri de dimensiuni mai modeste, situate în aval de Barajul Vidraru.
- Transfăgărăşanul trece peste 27 de viaducte şi 830 de podeţe
Date despre construirea șoselei Transfăgărașan.
- Porţiunea montană de la Barajul Vidraru la Cârţişoara a fost construită în perioada 1970–1974 de către militari şi muncitori civili. Transfăgărăşanul este considerat un obiectiv strategic pentru România.
- Asfaltarea completă a drumului a fost finalizată în 1980.
- Drumul s-a realizat cu eforturi considerabile, deoarece s-a lucrat pe toată perioada anului, aceasta ducând la pierderea vieţilor a 40 de muncitori.
Parcurgerea șoselei Transfăgărășan se poate face atât dinspre nord spre sud cât și în sens invers, în funcție de preferința d-voastră.
Obiective turistice, pornind dinspre Sud:
Drumul trece prin singurul oraş străbatut de Transfăgărăşan, Curtea de Argeş. Aici se află unul din cele mai populare obiective turistice din România, Mănăstirea Curtea de Argeș. Ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea, Mănăstirea Curtea de Argeș este una din minunile arhitecturale ale României. Această mănăstire este și locul de veci al membrilor familiei regale românești. De această mănăstire se leagă o mulțime de legende, cea mai cunoscută fiind cea a Meşterului Manole și a soției sale Ana.
La nici 2 km de ultima localitate străbătută de Transfăgărăşan, Căpăţâneni, drumul trece pe lângă hidrocentrala Vidraru şi locul de unde începe poteca spre Cetatea Poienari.
Aşezată pe vârful unei stânci, la 850 m altitudine, ruinele cetăţii Poienari sunt accesibile doar urcând cele 1480 de scări. Cunoscută şi sub denumirile de Cetatea lui Vlad Ţepeş sau Cetatea lui Negru Vodă, cetatea a fost construită în două etape. Turnul pătrat, cu patru niveluri, folosit probabil ca post de observaţie a fost ridicat în prima jumătate a sec. al XIV-lea. Cele trei turnuri semicirculare au fost construite în a doua jumătate a sec. al XV-lea de Vlad Ţepeş.
Cetatea a fost loc de adăpostire a voievodului şi a visteriei ţării dar şi de întemniţare a boierilor vinovaţi de trădare.
Accesul la cetate: doar în grupuri organizate, la orele 10 şi 15, zona fiind frecventată de urşi. Pentru programul de vizitare consultaţi site-ul Muzeului judeţean Argeş.
De aici, pe următorii 5 kilometri, până la Barajul Vidraru, drumul mai câştigă 200 m diferenţă de nivel trecând şi prin patru tuneluri scurte.
La circa 3 km de Cetatea Poienari, într-o curbă strânsă, se află intrarea în canionul Valea lui Stan. Canionul Valea lui Stan este unul din cele mai spectaculoase canioane din România. Traseul este marcat cu punct roşu si este amenajat cu scări, lanţuri, scoabe, ce permit străbaterea în siguranţă a traseului.
Ajunşi pe Barajul Vidraru, baraj construit în 1965, se deschide o vedere impresionantă spre “marea interioară”. Lacul Vidraru, unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din România. Sigur vă vor trece fiorii şi când veţi privi în aval, de pe baraj, la valea aflată cu 166 m mai jos.
Există posibilitatea să vă plimbaţi pe lac cu vaporaşul, cu bărci cu vâsle, hidrobiciclete sau caiace. Pentru o panoramă şi mai vastă se poate urca până la Statuia Electricităţii sau Statuia lui Prometeu, înaltă de 10 m, aflată lângă baraj.
Accesul la monument a fost redeschis în acest an (2018) după o perioadă de reamenajare. Există insa zile în care intrarea este interzisa datorită urşilor care apar frecvent în zonă.
Urmează un drum de circa 20 km de-a lungul lacului, prin pădure, în uşoare urcări şi coborâri.
Doar de la capătul lacului, drumul începe să urce constant pentru a ajunge la Cabana Capra, la 1585 m altitudine, în golul alpin. De aici, cei 9 km de drum pâna la Bâlea Lac ne oferă un prim contact cu impresionantele creste ale muntilor Fagăraş.
Câteva marcaje turistice ce pornesc din Transfăgărăşan vă permit urcarea în creasta Făgăraşului. In maxim câteva ore puteti ajunge la Lacul Capra sau Fereastra Zmeilor.
Înainte de a ajunge la cabana Salvamont Capra, pe partea dreaptă a drumului (în direcția de urcare dinspre piscul Negru) puteți vedea Cascada Capra. Aceasta este de fapt ultima cascadă dintr-o succesiune de 10 cascade care alcătuiesc Canionul Capra. Pentru a parcurge canionul aveti nevoie de echipament tehnic (neopren, corzi, carabiniere). De asemenea, fie trebuie sa aveti cunoștințe specifice coborârii verticalelor fie de un ghid de canyoning.
Perioada propice parcugerii este destul de scurtă: August – început de Septembrie.
Tunelul rutier, ce trece pe sub creasta Făgăraşului iese în apropierea lacului glaciar Bâlea. Aici se atinge cea mai mare altitudine a şoselei Transfăgărăşan, 2042 m.
Lacul Bâlea este cel mai mare lac glaciar din Făgăraş, având o lungime de 360 m şi adâncime maximă de 11 m. Zona din jurul lacului au fost declarate rezervaţie ştiinţifică. Pe o mică peninsulă a lacului se află Cabana Bâlea. În jurul lacului mai sunt câteva cabane (cu posibilitate de cazare) dar şi clădirea Salvamont. Veti gasi şi un număr mare de gherete cu produse alimentare din zona Sibiului dar şi suveniruri.
Fiind cel mai popular loc de pe şoseaua Transfăgărăşan este şi cel mai aglomerat. Locul este foarte frecventat de turişti, creându-se chiar ambuteiaje în zona tunelului datorită numărului mare de maşini.
Pe perioada iernii, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea se construieşte unicul hotel de gheaţă din Europa de Est.
Pentru cei ce doresc să facă drumeţii, Bâlea Lac este punctul de plecare cel mai folosit de turişti. De aici se face accesul pe cele mai înalte vârfuri din România, Vârful Moldoveanu (2544 m) şi Vârful Negoiu (2535 m).
Pentru cei obişnuiţi cu traseele montane, echipaţi corespunzător și cu condiție fizică foarte bună traseul de creastă spre Moldoveanu poate fi parcurs şi într-o singură zi, în circa 13-14 ore dus-întors. Pentru a vă putea bucura de peisaje este recomandat să parcurgeţi traseul în 2 zile. Va puteti caza fie la Cabana Podragu fie la Refugiul Viştea Mare. Pentru a doua varianta, aveţi nevoie de un sac de dormit călduros şi izopren.
De la Bâlea Lac, coborând, urmează încă 13 km de drum spectaculos, până la Cabana Bâlea Cascadă. Cabana Bâlea Cascadă se află la o altitudine de 1234 m. Numele ei este legat de cascada cu o cădere de circa 60 m, aflată la mai puţin de o oră în amontele Văii Bâlea.
Tot de aici porneşte şi telecabina spre Lacul Bâlea cu o lungime de 3,7 km lungime. Este singura cale de acces la Lacul Bâlea, pe perioada iernii.
De la Cabana Bâlea Cascadă până la intersecţia cu DN1, lângă Cârţişoara, mai sunt din Transfăgărăşan 22 km.
Transfăgărăşanul este căutat şi de către cicliştii de şosea. Traseul se parcurge în funcţie de antrenament, într-o zi sau în două. Accesul se face fie dinspre sud fie dinspre nord, în funcţie de preferinţă. In oricare variantă plecarea se face de la altitudinea de circa 400 m.
- Plecând din nord, se parcurge un urcuş continuu, de 35 km, la începutul turei.
- Pornind dinspre Curtea de Argeş la Bâlea Lac cea mai grea porţiune de urcat este cea finală. După ce aţi parcurs deja 77 km mai aveti cei 9 km de drum dificil. Tronsonul de la Cabana Capra la Bâlea poate fi considerat de altfel si cel mai frumos.
Cu trenul se poate ajunge cel mai aproape de Transfăgărăşan:
- la halta Cârţa (3,5 km până la Trasfăgărăşan) dinspre nord
- in orasul Curtea de Argeş, dinspre sud.
Recomandări pentru ciclişti:
- evitaţi pe cât posibil sezonul de vârf iulie-august şi weekendurile, când numărul maşinilor este foarte mare.
- nu campaţi în pădurile de lângă lacul Vidraru, zona este frecventată de urşi.
