Traversarea crestei Munților Făgăraș este o provocare. Creasta principală are în linie dreaptă 70km lungime.
Traseul de creastă are între Turnul Roșu și Cantonul Rudărița, cu toate urcările/coborârile, aproximativ 80km și o diferență de nivel de 5800m.
Trebuie parcurse 8 vârfuri de peste 2500m iar altitudinea generală a crestei scade în zona centrală într-un singur loc sub 2000m. Cel mai înalt vârf este Moldoveanul cu 2544m. Aceasta tură necesită o bună organizare, condiții meteo prielnice și o condiție fizică bună a participanților.
Traseul montan va porni de la Turnul Roșu și se va termina la Cantonul Rudărița.
TGR va prezenta traversarea crestei munților Făgăraș de la Vest la Est împărțind traseul în mai multe segmente. Efortul de parcurgere va fi astfel mai mic. Fiecare segment reprezintă o zi.
Durata medie a deplasării pe zi ar trebui să fie în general de 5-7 ore în funcție de ritmul pe care îl aveți. Este indicat sa faceți câte o pauză la fiecare 2 ore de mers.
Ritmul de mers de care ținem cont în această prezentare este unul mediu.
Traversarea crestei Munților Făgăraș este un efort susținut pe mai multe zile, unde fizicul trebuie să colaboreze cu psihicul.
Recordul de parcurgere al crestei este de 13 ore și 18 minute, realizat sub formă de alergare montană.
În mare parte succesul turei va fi dat de bagajul pe care îl aveți în spate. Greutatea rucsacului va depinde de câțiva factori importanți:
-
unde dormiți? Cort sau refugiu? În prima parte a traseului (pornire de la Turnu Roșu) nu sunt refugii pe creastă. Primul refugiu de pe traseu este Scara. Traseul (Turnul Roșu – Scara) parcurs în ritm normal, este destul de lung și nu poate fi făcut într-o zi.
Un alt aspect în decizia de a lua sau nu cortul, este gradul de ocupare a refugiilor. În perioada estivală, când creasta este foarte tranzitată, se poate întâmpla să nu găsiți loc de dormit în refugii. În consecință este indicat să vă luați cu voi și un cort. O alternativă ar putea fi un sac de bivuac.
-
mâncarea: ar trebui să fie cât mai ușoară. Din acest motiv vă sfătuim să luați la voi mâncare care se poate găti pe butelie și arzător. Nu duceți conserve și borcane!
Echipa TGR consumă de obicei supe la plic (foarte bune la rehidratare!), paste (se fierb repede și conțin carbohidrați care ne dau energie de-a lungul zilei), orez prefiert, cașcaval, șuncă. Luați la voi dulciuri care să le puteți consuma pe traseu.
Încercați să faceți acasă un meniu pentru fiecare masă. Veți ajunge astfel la o cantitate reală de mâncare care trebuie să o luați cu voi. Pentru gustările de pe drum noi obișnuim să ne ducem sandwichuri pentru mai multe zile.
-
echipamentul: foarte importante în acestă tură sunt geaca și pantalonii care trebuie să reziste la apă și vânt. În picioare vă sfătuim să vă luați bocanci cu membrană impermeabilă. O pelerină de ploaie vă poate proteja in cazul ploilor torentiale. Bețele de trekking sunt de mare ajutor într-o astfel de drumeție în care aveți bagaj în spate. Sacul de dormit ar trebui să vă ofere confort până la 0-5 grade.
Chiar dacă este vară, temperaturile pot să scadă dramatic de la o zi la alta. Ar fi bine să aveți la voi inclusiv o pereche de mănuși mai subțiri și o căciulă.
-
Foarte important – fiecare participant la tură să aibă la el o sursă de lumină și folie de supraviețuire.
Informații utile pentru parcurgerea Crestei Munților Făgăraș:
-
toate refugiile din munții Făgăraș sunt deschise pentru turiști iar cazarea în ele este gratuită. Nu se poate face programare.
Regula ocupării refugiilor este primul venit – primul servit. Nu există personal care să stea acolo permanent așa că trebuie să faceți curat la plecare. Nu lasați mizerii sau mâncare în refugii. Numărul de persoane care pot dormi într-un refugiu este între 8-20.
-
în general în apropierea refugiilor se găsesc izvoare.
-
este interzisă camparea în afara locurilor stabilite în acest scop. Camparea cu cortul se face în general limitrof refugiilor. În creasta principală mai este permisă camparea lângă lacul Capra.
În regim de bivuac (de seara până dimineața) și dacă aveți o urgență (timpul nu vă permite să ajungeți la refugiu) se poate dormi oriunde în creastă dacă terenul vă permite.
-
pentru urgențe pe munte numărul apelabil la nivel național este – 112.
Veți fi transferat apoi către Serviciul Salvamont de care aparține zona în care vă aflați.
Recomandăm ca traversarea crestei Munților Făgăraș să fie realizată astfel:
Etapa 1 – varianta A – plecare de la Turnul Roșu (altitudine 380m) până în șaua Corbului (altitudine 1568m). Se urmărește marcajul cruce roșie. 
– varianta B – plecare de la Sebeșul de Sus (altitudine 460m) până la refugiul Suru.
Se urmărește marcaj – triunghi roșu. 
Avantajul acestui traseu este că puteți înnopta la refugiul Suru (altitudine 1450m). De aici continuând drumul veți ajunge la refugiul Scara într-o singură zi, evitând astfel să luați cort la voi. Dezavantajul este că nu veți face creasta chiar în întregime.
Zona cuprinsă între Turnul Roșu și Șaua Surului (care o evitați în varinata B) este destul de domoală și nespectaculoasă.
Durata traseului între Sebeșul de Sus (capătul satului) și refugiul Suru este de 3- 4ore.
Etapa 2 – varianta A – din Șaua Corbului intersectați marcajul de creasta – bandă roșie pe care continuați spre refugiul Scara. 
– varianta B – de la refugiul Suru se urcă pe marcaj triunghi roșu până în șaua Suru. Aici intersectați traseul de creasta (bandă roșie) pe care continuați până la refugiul Scara.
Ambele variante au traseu comun începând din Șaua Suru.
Următoarele obiective care trebuie parcurse sunt Vârful Budislavul > Lacul Avrig > Vârful Gârbova > Vârful Scara > Refugiul Scara
Etapa 3 – traseu – continuăm pe marcaj bandă roșie 
: refugiul Scara > Vârful Șerbota > Custura Sărății > Vârful Negoiu > strunga Doamnei > lacul și refugiul Călțun.
Este una din cele mai tehnice zile ale traversării crestei Munților Făgăraș. Veți parcurge creasta Custura Sărății.
Custura Sărății este o creastă destul de îngustă, cu teren accidentat care este echipată cu lanțuri. Sunt multe zone unde este nevoie de cățărat/descățărat diferite pasaje. Un bagaj mare vă poate incomoda mult în această zonă.
Ieșirea din Custura Sărății vă va duce la o urcare spre al doilea cel mai înalt vârf din România – Vârful Negoiu.
De pe Vârful Negoiu vom coborâ spre căldarea lacului Călțun.
Avem două alternative: prin strunga Dracului sau prin strunga Doamnei. Vă sfătuim să o luați prin strunga Doamnei deoarece prin strunga Dracului sunt căderi de pietre și se produc multe accidente.
Etapa 4 – traseu – continuăm pe marcaj bandă roșie : lacul Călțun > vârful Lăițel > vârful Paltinului > vârful Iezerului > Lacul Capra.
Etapa 3 și etapa 4 pot fi parcurse împreună dar nu vă sugerăm acest lucru. Ar fi un efort mare pentru o singură zi.
Lângă lacul Capra este permisă camparea. Puteți sta aici o zi pentru odihnă.
Se poate coborâ la lacul Bâlea pentru aprovizionare cu mâncare.
Dacă nu aveți cort la voi va fi nevoie să continuați drumeția până la refugiul Fereastra Zmeilor (încă 40 minute de mers de la Lacul Capra).
Etapa 5 – traseu – continuăm pe marcaj bandă roșie : lacul Capra > Fereastra Zmeilor (la doi pași de moarte) > Vârful Mircii > lacul Podu Giurgiului > Șaua Podragului > Șaua Orzănelei > Vârful Viștea > (opțional ) Vârful Moldoveanu > coborâre spre refugiul Viștea.
Traseul este destul de lung, nu foarte dificil tehnic. Singura zonă de cățărare este în Fereastra Zmeilor (deasupra căldării glaciare Capra).
Urcarea spre vârfurile Viștea – Moldoveanu este destul de lungă. Vârful Moldoveanu este cel mai înalt vârf din România – 2544m.
Etapa 6 – traseu – continuăm pe marcaj bandă roșie : refugiul Viștea > pe sub vârful Gălășescu Mare > Fereastra Mică a Sâmbetei > Fereastra Mare a Sâmbetei > Vârful Iezerul > Vârful la Fundul Bâdei > (opțional) Vârful Dara și Hârtopul Darei > refugiul Curmătura Zârnei.
Este o zi destul de lungă, cu o distanță mare dar fără mari diferențe de nivel.
Vă sfătuim să urcați pe vârfurile Dara și Hârtopul Darei. Acestea fac parte din top 14 cele mai înalte vârfuri din România.
Etapa 7 – traseu – continuăm pe marcaj dungă roșie : refugiul Curmătura Zârnei > Vârful Zârnei > Curmătura Ludișor > Curmătura Vadului > pe sub Vârful Berevoescu Mare > Vârful Comisul > Cantonul Rudărița.
În această zonă creasta munților Făgăraș devine mult mai domoală având o lățime mai mare. Majoritatea celor care parcurg creasta Făgărașului se opresc la Fereastra Mare a Sâmbetei coborând pe valea Sâmbăta.
Dacă doriți să parcurgeți integral creasta trebuie să știți însă că nu ați făcut-o dacă nu ați parcurs toate etapele enumerate mai sus.
Pentru cei care doresc să înnopteze la cabane (Bărcaciu, Negoiu, Bâlea, Podragu, Sâmbăta) opțiunea aceasta atrage după sine un mare efort fizic. Ar trebui ca în fiecare zi să coborâți din creasta principală până în căldările glaciare unde se găsesc cabanele iar a doua zi să urcați din nou pentru a continua traseul.
Traversarea integrală a crestei Munților Făgăraș este un efort susținut pentru care trebuie să aveți multă voință, organizare, condiție fizică bună dar și noroc de vreme bună.
