Ascensiunea varfului Parangul Mare urcând prin valea Jiețului
Vârful Parângul Mare, este al patrulea vârf ca înălțime din România și cel mai înalt vârf din masivul cu același nume, Parâng.
Munții Parang sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare. Priviţi din Petroşani, Munţii Parang apar ca un imens meterez montan.
Descriere generală – Masivul Parîng cuprinde munţii dintre Olt, Jiu şi Strei, adică Munţii Parang, Munţii Căpăţanii, Munţii Lotrului, Munţii Cindrel, Munţii Şureanu. Formeaza o vastă întindere cu o lungime est-vest de circa 100 km şi o lățime nord-sud de 70—80 km. Este cea mai dezvoltată lățime din Carpaţii Meridionali.
Din această suprafaţă muntoasă, subunitatea Munţilor Parang ocupă sectorul de sud-vest. Pe direcţia est-vest au o lungime de circa 32 km, iar pe direcţia nord-sud o deschidere maximă de 33 km. Din punct de vedere administrativ, ei sunt cuprinşi în judeţele Gorj (la sud), Hunedoara (la nord) şi Vîlcea (la est).
Limitele naturale ale Muntilor Parang – masivul este delimitat în mare parte de apele unor rauri importante: Jiul, Jiul de Est, Olteţul, Lotrul şi unii afluenţi ai acestuia.
Descrierea traseului ce duce pe vârful Parângul Mare urcand prin valea Jiețului – marcajul turistic cerc roșu
Acces: va trebui să ajungeți la Cabana Groapa Seacă, din apropierea căreia pornește marcajul turistic.
Drumul de acces este DN 7A, care face legătura între Petroșani și Voineasa.
Vă recomandăm: să porniți dinspre orașul Petroșani. Acesta este cel mai important oraş din bazinul superior al Jiului si are o populaţie de peste 30 000 locuitori. Oraşul datează din secolul al XVIII-lea şi s-a dezvoltat încă de la început ca un centru al industriei carbonifere.
Din Petroșani va trebui să continuați drumul pe DN7A, un drum mai putin circulat, pana la cabana Groapa Seacă ( aproximativ 20 km din Petrosani).
Locuri de parcare: pornind spre vârful Parângul Mare, puteți să vă lăsați mașina în apropierea cabanei Groapa Seacă. Puteți considera această zonă ca fiind sigură.
Cazare: dacă doriți să rămâneți în zona pentru mai multe zile aveți mai multe variante:
– cu cortul, pe parcursul traseului propus de noi, nu veți găsi locuri în care este permisă camparea. În România, la munte se poate înnopta oriunde pentru o noapte, considerându-se bivuac. Aveți opțiunea însă de a campa (pentru mai multe nopți) în apropierea cabanei Obârșia Lotrului.
Vă recomndăm să vă cazați în zona de acces, pe traseu, fără să mai duceți echipament pentru înnoptare pe munte. Vă îngreunează înaintarea și va solicita conditia fizică.
– la refugiu – pe parcursul traseului, la aproximativ 2 ore de când părăsim drumul asfaltat (Petroșani – Voineasa) există un refugiu (Refugiul Agățat) care se poate folosi pentru a înnopta. Starea refugiului este destul de bună. Avantajul este că nu mai trebuie să luați cort dacă doriți să rămâneți peste noapte pe munte.
– la cabana – puteți să vă petreceți noaptea la Cabana Groapa Seacă sau la Cabana Obârșia Lotrului.
Traseul turistic cerc rosu – pornește la aproximativ 200m distanță de cabana Groapa Seacă, in direcția Petroșani, de lângă punctul identificat pe hartă ca fiind Colțul Jiețului, în apropiere de fostul canton silvic Jieț (altitudine 1200m).
Durata traseului – depinde de ritmul de mers al echipei, dar ar trebui să fie între 5h și 6.30h.
Distanta totală de parcurs – 13 km
Diferență de nivel de parcurs – 1300m
Prima parte a traseului – presupune o drumeție de aproximativ 4 km, pe un drum forestier, de-a lungul văii Jiețului și a culmii Plaiul lui Dăncilă. In amontele acestei zone, pârâul Jieț se bifurcă între pârâul Roșiile și pârâul Ghereș (1 415 m alt).
Marcajul turistic cerc roșu continuă de-a lungul pârâului Roșiile. Urmează o urcare prin pădure de circa douăzeci de minute până în zona refugiului Agățat (1 440 m alt).
Continuăm ascensiunea pe o pantă acoperită cu jnepeni deşi, între care putem gasi si Pinus Cembra. Trebuie să fim atenți în această zonă deoarece poteca se bifurca (multe sunt trasee ale oilor care urcă pe munte la pășunat).
Traseul turistic punct roșu păstreaza malul drept al versantului în direcția noastră de mers. La circa 100 m diferență de nivel, traseul începe să se apropie din nou de firul văii.
Vegetația – în masivul Parâng, dincolo de limita superioară a pădurilor (circa 1800 m alt.), numeroase jnepenişuri brodează liziera coniferelor. Pe suprafeţe mari se întind tufe de ienuperi, tufe de smirdar, afine, coacăze, impanzind zona alpină.
Pe treapta inferioara glaciară putem vedea Lacul Zanoaga Stânei (în apropiere de Stâna Roșiile), usor de recunoscut dupa blocul de piatra de mari dimensiuni aflat in coltul sud-estic. Se mai numeste si Taul Stanii. În apropiere, spre est, se afla Lacul Mic.
Stâna Roșiile (1 925 m alt) – fostă stână de oi, momentan doar o paragină de blocuri de piatră năruite care, din nefericire nu mai poate fi folosită nici măcar pentru bivuac.
Pe treapta glaciară mijlocie se remarca două lacuri glaciare: Lacul Roșiile (cel mai mare și mai adanc lac glaciar din Parâng, suprafața 3,76 ha și 17,6 m adâncime) si Lacul Lung de forma alungita și ingusta.
De aici se poate vedea foarte bine coasta stâncoasa ce desparte cele două compartimente superioare ale Căldarii Roșiile printr-un abrupt numit Țancul Rosu. Pentru iubitorii de alpinism hibernal – acesta este accesul in creasta principala pe timp de iarnă, urcand din căldarea Roșiile.
Continuăm drumeția spre treapta glaciară superioara unde intalnim lacul Mândra ( suprafață de 1.12 ha și adâncime 8.3m). Este lacul aflat la cea mai mare altitudine in Muntii Parang – 2160 m. Vă recomandăm să faceți aici un mic popas înainte de urcarea de aproximativ 300m diferență de nivel, ce vă va duce inițial în creasta principală a Parângului și apoi pe vârful Parângul Mare.
În zona crestei principale (Șaua Gruiului) veți intersecta marcajul bandă roșie. Acesta este traseul folosit pentru parcurgerea crestei principale a Munților Parâng. Încă 20 minute de parcurs de-a lungul crestei și veți ajunge pe vârful Parângul Mare.
Vârful Parângul Mare – altitudine 2519m. O bornă de beton și un stâlp metalic semnalează faptul că ați ajuns pe al patrulea cel mai înalt vârf ca altitudine din România.
Aici vă recomandăm o pauză pentru a admira spectacol peisagistic ce il oferă acest masiv. Ar fi bine de asemenea ca înainte de coborare să luați o mică gustare dulce care să vă întărească forțele.
Întoarcerea: dacă scopul nu este să continuați traseul de creastă, vă recomnadăm să folosiți același marcaj și traseu de întoarcere (punct roșu). Coborarea dureaza aproximativ 3 ore. Încercați să vă dozați efortul, traseul este destul de solicitant și la coborâre.
Geologia locului: valea Jiețului, cea pe care ne desfășuram ascensiunea, a găzduit cel mai mare ghețar din munții Parâng. A avut o lungime de 5,5 km și primea ca afluenți o serie de ghețari laterali (est-vest). Paralel cu acest gheţar, dar mai la răsărit, se întindea gheţarul Câlcescu, cu o lungime de aproape 5 km.
În căldările glaciare se mai păstrează încă multe lacuri de origine glaciară. O privire mai atentă în acest segment a munților Parâng, ne dezvăluie fosta existență a mai multor lacuri glaciare, care se află însă în curs de colmatare.
De luat în seamă este faptul că pe arealul văii Jieţului, gheţarul a coborât până în regiunea Cotului Jieţului, la altitudinea de 1100 m. Acesta este locul de unde pornește marcajul turistic punct roșu. In zonă se pot întâlni numeroase acumulări de blocuri din granit, abandonate de gheţar.
Perioada recomandata pentru parcurgerea traseului – în munţii Parîng, sezonul rece se întinde pe o perioadă de aproximativ 8 luni, din octombrie pînă în mai, de obicei cu zăpadă persistentă în zonele înalte. In sezonul cald (iunie – septembrie) alternează perioadele umede cu cele uscate, favorabile drumeţiei.
Nutriție recomandată – deoarece traseul are o lungime de aproximati 16km (dus-întors) și o diferență de nivel pozitiva de 1300m, va trebui să luați în considerare o hrană bogată în carbohidrați (exemplu paste), care să vă poată oferi energie de-a lungul întregii zile. Vă sugerăm de asemenea să luați cu voi în tură: fructe uscate, alune sau dulciuri.
Nu uitați să vă hidratați. Cantitatea minimă recomandată de apă la efort este de 2.5 l. Dacă treceți cu vederea consumul de apă constant veți ajunge să nu mai dați randament.
Sfat util – încercați să evitați consumul de energizante, în special dacă nu ați mai consumat până atunci. Nu cunoasteti stii reacția corpului d-voastră la astfel de substanțe, iar muntele nu este locul propice unde să faceți experimente.
Echipament necesar – pentru o drumeție de o zi în anotimp estival, luați la voi geacă și pantaloni de vânt/ploaie (la peste 1800m altitudine vremea este destul de capricioasă și se poate schimba oricând), briceag, sursă de lumină în caz că vă prinde noaptea pe traseu, folie de supraviețuire ( în cazuri extreme poate fi folosită la bivuac pentru a evita hipotermia), rucsac mic, recipient pentru apă și o bască sau bandana care în anotimpul călduros vă poate scuti de o insolație.
Nu luați la voi prea multe lucruri în ideea de a nu avea un bagaj prea mare, care să vă diminueze capacitatea de a înainta pe munte. Vă sugerăm să luați și o cameră foto deoarece peisajul care îl oferă acest traseu este unul de neuitat.
În caz de accident sau urgențe – în România numărul pentru apeluri de urgență este 112 – număr unde ulterior veți fi direcționați spre Centrul Salvamont în a cărei arie de patrulare vă găsiți.
