Drumetie pe Varful Pietrosu Din Carpatii Orientali

Varful Pietrosu, situat in Muntii Rodnei, este cel mai inalt varf din Carpatii Orientali, avand altitudinea de 2303m.

Masivitatea acestui munte, privindu-l dinspre depresiunea Maramuresului, poate sa uimeasca si pe cei mai experimentati montaniarzi.

Desi Muntii Rodnei nu sunt cu nimic mai prejos decat Fagaras, Retezat sau Piatra Craiului, numarul turistilor intalniti in acest masiv este mult mai mic.

In consecinta, va recomandam sa nu va rezumati doar la zonele mai puternic promovate  ale Romaniei. Veti fi placut impresionati si de nordul tarii.

Informatii generale: muntii Rodnei fac parte din grupa nordica a Carpatilor Orientali.

Sunt marginiti la vest de Muntii Tiblesului iar la sud de Muntii Bargaului si Dealurile Nasaudului. In partea estica au ca si vecini Muntii Suhardului iar la nord Depresiunea Maramuresului. 

Parcul National Muntii Rodnei: primele initiative de a conserva aceasta zona, cu o diversitate biologica foarte bogata, au aparut inca din anul 1932. O suprafata de 183 hectare a fost declarata rezervatie stiintifica, fiind prima initiativa de acest tip din Romania.

Acesteia i-a urmat Rezervatia Stiintifica din Muntii Retezat infiintata in anul 1935.

Momentan Parcul National Muntii Rodnei are o suprafata de 47.177 hectare.

Acces:

• venind dinspre Baia Mare (141km) > Sighetu Marmatiei (o luam pe drumul national DN 19) > Viseu de Sus > Moisei > Borsa
• venind dinspre Bistrita (95km)>Beclean (DN17C)> Cosbuc > Moisei (DN18)> Borsa

Ascensiunea Varfului Pietrosu Rodnei, urcand prin valea Pietroasa

Deoarece Borsa este o localitatea puternic dezvoltata liniar, va trebui sa strabateti o bucata buna de drum, de la intrarea in oras pana la drumul secundar ce urca spre valea Pietroasa. Intersectia cu acest drumul secundar se gaseste langa spitalul din Borsa. Continuati pe acest drum asfaltat inca aproximativ 4 km. Veti vedea probabil marcajele turistice care apar pe stalpii de electricitate (marcaj banda albastra).

Marcajul turistic continua spre Schitul bisericesc. Va recomandam insa ca in intersectia cu coordonatele GPS 47°37’38.97″N 24°39’35.24″E (la 300m inainte de schit) sa o luati pe drumul ce duce spre stanga, in directia d-voatra de mers.

Daca sunteti cu masina va trebui sa o lasati in apropierea acestei intersectii sau langa schitul bisericesc. Tinand seama ca aici se gaseste un lacas de cult, puteti considera ca autoturismul dumneavoastra va fi in siguranta.

Daca alegeti sa mergeti pe marcajul turistic (care porneste de langa parcarea Schitului) si nu pe drumul sugerat de noi, cu siguranta veti avea probleme de orientare. Marcajul turistic se pierde dupa o distanta scurta de drum. 

Descrierea traseului ce duce pe Varful Pietrosu urcand pe valea Pietroasa – marcaj banda albastra.

De la interesctia mentionata mai sus, veti continua ascensiunea pe un drum pietruit ce urca pana la cota de 1760m. Aici se gaseste statia meteorologica din caldarea glaciara Iezerul.

Veti avea de urcat pe acest drum o diferenta de nivel de aprox 760m si o distanta de aprox 7.5 km.

Daca ati ajuns seara in zona, puteti sa inoptati la una din pensiunile care se gasesc in Borsa. Daca sunteti cu cortul puteti campa pe una din pasunile de la marginea drumului ce duce la Schit. Localnicii de obicei nu au probleme cu turistii, atata timp cat nu fac foc pe terenurile, proprietate personala.

Castigand altitudine in timp ce urcam, vom avea o panorama impresionanta asupra Depresiunii Maramuresului. 

Ajunsi la Caldarea glaciara Iezerul, puteti lua o pauza langa lacul cu acelasi nume – Lacul Iezerul. Apa din acest lac este potabila, fiind folosita si de cei de la statia meteo. Din caldare se vede toata ascensiunea ce trebuie facuta spre varful Pietrosu.

Daca urmeaza sa va continuati drumul spre creasta, va recomandam sa va luati o rezerva serioasa de apa. Urmatorul loc unde veti gasi apa este dupa Varful Repede, in Saua dintre izvoare. Acest loc se gaseste la aproximativ 5-6 ore in directia noastra de mers.

Ascensiunea spre varful Pietrosu continua pe o poteca serpentinata ce va va scoate in creasta principala.

Veti avea in dreapta voastra o creasta foarte abrupta care se numeste Piciorul Mosului si care poate fi parcursa doar cu echipament de alpinism. Are grad de dificultate 2B/2A. In partea dreapta vom avea de asemenea o creasta abrupta – Piciorul Piatra Alba. Se parcurge in aceleasi conditii ca si Piciorul Mosului.

Ajunsi in zona de creasta va sugeram sa continuati traseul pe poteca, la dreapta, spre Varful Pietrosu Rodnei.

Mai aveti de urcat aproximativ 20 minute si sunteti la altitudinea de 2303m. Veti gasi pe varf o mica constructie, cu rol de refugiu. Din pacate acum este foarte murdar inauntru si usa nu se deschide decat daca este fortata. 

Privind spre Depresiunea Maramuresului, se va vedea foarte proeminent falia ce a generat formarea acestei depresiuni. Aceasta desparte Muntii Rodnei de Muntii Maramuresului. Este vorba de falia Dragos Voda.

Va veti da seama de aici si de caracterul rasfirat al satelor din acesta regiune, catunele impanzind toata privelistea. 

In functie de scopul drumetiei – puteti continua excursia spre varful Batrana sau spre varful Rebra. Vom intersecta in acesta zona marcajul banda rosie – marcaj de creasta.

Drumetia descrisa de noi va duce spre Curmatura Pietrosului, o saua de unde puteti vedea trei lacuri de origine glaciara – Taurile Buhaiescului. 

Va asteapta un urcus mai abrupt pe Varful Rebra care are 2268m. Daca excursia pe care ati planuit-o implica parcurgerea integrala a crestei, ar fi bine sa stiti ca aceasta se desfasoara pe directia est-vest avand o distanta aeriana de 45km. Urmand linia sinuasa a crestei, cu toata urcusurile si coborasurile ei, va trebui parcursa distanta de 50km si aproape 20 de varfuri.

Pentru parcurgerea integrala a crestei aveti nevoie de minim 3 zile pe munte.

Geologie: Muntii Rodnei conserva cel mai bine relieful glaciar din Carpatii Orientali.

Caldarile glaciare, martori ai existentei ghetarilor in acesti muntii, sunt mai vizibile pe versantul nordic al masivului. In aceste caldari gasim o serie de lacuri glaciare. Cele mai mari dintre ele sunt: lacul Lala Mare (0.56ha), Iezerul Pietrosului (se gaseste pe traseul descris  si are 0.34ha ), Iezerul mijlociu al Buhaiescului (0.17ha), Lala Mica (0.15ha).

Se pare ca toti ghetarii care au existat in aceasta zona au avut limbi ce au coborat pana sub altitudinea de 1100m. Unii geologi sustin chiar ca s-a putut identifica existenta unor ghetari de platou in zona Batrana, Rebra, Negoiasa, Gargalau. 

Va recomandam sa vizitati acest masiv in luna iunie – iulie cand coloritul plantelor de Rododendron (sau smirdar) cu siguranta va va incanta privirea. Daca hotarati sa veniti spre sfarsitul verii, august -septembrie, cu siguranta veti fi printre putinii turisti care se aventureaza aici toamna. 

Camparea in Parcul National Muntii Rodnei este permisă în următoarele puncte:

• langa Statia Meteo de la Lacul Iezer, in saua Tarnita la Cruce, sub Vf. Repedea, Puzdrele, intre Saua Gărgălău si Saua Galatului (la Izvoare), Lala Mică, Izbucul Izei şi Valea Vinului.

In cazuri de urgenta se permite si innoptarea sub forma de bivuac, fara aprinderea focului. 

In Parcul Natural Muntii Rodnei nu aveti voie sa: 

• campati in afara zonelor agreate si enumerate mai sus;
• sa sapati santuri in jurul corturilor;
• faceti foc;
• sa taiati vegetatie din fondul forestier sau sa rupeti plante;
• sa iesiti in afara potecilor marcate, mai ales in rezervatiile stiintifice;
• luati cu voi animale de companie in zone de protectie speciala;
• lasati gunoaie – rezidurile generate in urma vizitei pe munte, le veti cobora pana la una din localitatile unde gasiti containere;
• colectati esantioane plante, animale sau roci in vederea studierii lor fara acordul Parcului.

Taxe de intrare in Parc – in Parcul National Muntii Rodnei nu exista reglementata o taxa de intrare.

In zonele de campare, comform informatiilor din Planul de Management al Parcului nu se achita taxa. Poate exista doar in cazurile cand se ofera conditii mai bune decat cadrul natural.

Echipament recomandat pe timp de vara: desi temperatura medie pe timp de vara poate sa fie destul de ridicata, vremea se poate schimba intr-un timp relativ scurt.

Nu va aventurati fara: harta, geaca si pantaloni pentru ploaie si vant, sursa de lumina, recipient pentru apa, mancare bogata in calorii, trusa de prim ajutor, cel putin un briceag/echipa. 

Daca excursia se intinde pe mai multe zile, luati cu voi si: sac de dormit calduros, cort rezistent la vant puternic, primus cu butelie. Deoarece in zona sunt multe stane cu oi pazite de caini, ar fi bine sa luati la voi si un sprai paralizant. S-ar putea sa nu fie nevoie sa-l folositi, dar mai bine sa-l aveti la voi.

Parcurgerea in conditii de iarna: datorita canditatii mari de zapada, a vanturilor puternice si a conditiilor meteo capricioase, recomandam ca prezenta turistilor in zona pe perioada iernii, sa fie facuta doar de cei mai experimentati dintre voi.

Creasta principala a masivului fiind brazdata de multe varfuri expuse, parcurgerea se poate face doar cu pioleti, coltari, si schiuri de tura sau rachete. Pentru iubitorii schiului de tura recomandam cu tarie parcurgerea integrala a crestei. Va trebui sa va rezervati pentru aceasta tura cel putin 3-4 zile pe munte. 

Pentru iubitorii de schi de partie: in statiunea Borsa va puteti bucura de una din partiile de nivel mediu din tara. Lungimea acesteia este de 2000m. Din nefericire conditiile de schi din zona nu sunt la standarde foarte ridicate.

Alte optiuni pentru schi de partie sunt Domeniile Schiabile Cavnic si Suior 

Turism cultural: ne aflam intr-un spatiu in care dezvoltarea umana s-a bazat mult timp pe exploatarea lemnului. Este normal sa gasim aici una dintre cele mai ample culturi dedicate lemnului. Biserici de lemn, gospopodarii traditionale, porti sculptate integral in lemn impreuna cu portul popular si traditiile autohtone sunt doar cateva din obiectivele ce le puteti gasi aici. 

Desi elementele traditionale mai pot fi inca identificate in unele zone, in alte zone din pacate acestea s-au pierdut ireversibil. Oamenii locului au construit uneori, fara a tine seama de importanta pastrarii elementelor traditionale. Amestecul de traditionalism si modernism, ne face sa ne intrebam cand vor intelege oamenii ca agro-turismul se bazeaza pe promovarea si pastrarea specificului zonei.

Unul din obiectivele din zona care nu trebuie sa le ratati este cu siguranta Muzeul – Memorialul victimelor comunismului, din orasul Sighetul Marmatiei sau Cimitirul Vesel din satul Sapanta.

For english version