Unicitatea zonei Roşia din Pădurea Craiului este dată de relieful carstic, zona Roşia fiind una dintre cele mai frumoase regiuni carstice din România.
La suprafaţă, calcarul a creat un relief variat, platourile carstice ciuruite de doline fiind despărţite de văi adânci, ce prezintă porţiuni sălbatice de chei.
Aici nu veţi găsi o culme principală, aşa cum sunt în munţii mai înalţi, culmile domoale, adesea formând platouri carstice, fiind orientate în toate direcţiile, haotic.
Imbinarea armonioasă între peisajul carstic şi peisajul cultural oferă celor ce vizitează zona Roşiei o încântare pentru ochi. Localnicii au modelat peisajul natural practicând activităţi care au prezervat frumuseţea zonei. Fânaţele cu nelipsitele căpiţe alternând cu postaţe de pământ cultivat, cu livezi, păduri de fag şi gospodării răsfirate pe dealuri.
Principalele atracții ale zonei carstice Roșia sunt însă în adâncuri, peşterile constituind o bogăție de necontestat a zonei. Zona Roşia, în care se află cea mai mare concentrare de peşteri din Pădurea Craiului, deţine câteva superlative speologice. Acestea au fost puse în valoare în ultimii ani pentru a putea fi admirate şi de către turişti.
Zona Roşiei îşi trage numele de la culoarea roşie a minereului de bauxită, minereu ce a fost exploatat până în anii ’90. Lentile de bauxită de suprafaţă au rămas ca mărturie a exploatărilor din zonă. In urma exploatării miniere a fost descoperită Peştera cu cristale din mina Farcu, în prezent una din obiectivele principale din zonă.
Poziţionarea şi accesul în zona carstică Roşia din Pădurea Craiului:
Zona Roşia se află în situl Natura 2000 “Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului”, sit aflat în partea de nord-vest a Munților Apuseni, pe teritoriul judeţului Bihor. Zona Roşia face parte din Destinaţia ecoturistică Pădurea Craiului alături de alte zone de interes turistic din destinaţie: Defileul Crişului Repede, Valea Iadului, zona Văii Vida.
Valea Roşiei este un afluent de dreapta al Crişului Negru, întregul său bazin cuprinzând o suprafaţă de circa 308 kmp, bazin ce se desfăşoară între altitudini cuprinse între 150 m şi 1000 m.
In zona Roşia se află trei comune:
– Roşia, de care aparţin satele Roşia, satul de reşedinţă şi sat Lazuri precum şi cătunele Curătura, Runcuri, Teiş, Poniţa, Farcu, Ţarina, Oraşu de Jos. Roșia este atestată documentar încă din anul 1445.
– Căbeşti (atestată de la 1552) formată din satele Căbești, Goila, Gurbești, Josani și Sohodol.
– şi Remetea atestată la 1422 sub numele Remethe, formată din satele Remetea, Drăgoteni, Meziad, Petreasa și Șoimuș
Valea Roşiei este străbătută de Drumul Judeţean 764 ce leagă Beiuşul (aflat pe DN76 Oradea-Deva) de Borod (aflat pe DN1 între Oradea şi Cluj – Napoca). Drumul judeţean asfaltat traversează Pădurea Craiului de la nord la sud, străbătând un traseu pitoresc de 50 km. Roşia se află la 18 km de Beiuş și la 32 km de Borod.
Câteva drumuri pietruite/forestiere asigură legătura zonei cu bazinele hidrografice vecine. Aceste drumuri sunt foarte bune de parcurs cu bicicleta de munte, unele dintre ele fiind şi marcate pentru parcurgerea cu MTB. Astfel este circuitul MTB marcat Remetea – Pomezeu – Luncasprie – Roşia ce face legătura, pe două drumuri, dintre bazinul Roşiei şi bazinul Videi.
Un alt traseu recomandat pentru mountainbike, dar nemarcat este drumul forestier ce traversează zona înaltă a Pădurii Craiului. Acesta face legătura între satul Meziad şi satul de vacanţă de la Coada Lacului Leşu (circa 19 km).
In zona Roşia, mai exact la Peştera Meziad, se poate ajunge şi perpedes de pe Valea Iadului sau staţiunea Stâna de Vale pe următoarele marcaje turistice:
– marcaj triunghi albastru: Stâna de Vale – Cabana Meziad – Coada Lacului Leşu (22 km de la Stâna de Vale – Meziad şi 12 km de la Meziad – Coada Lacului Leşu)
– marcaj triunghi roşu: – Baraj Leşu – Cabana Meziad (19 km, circa 7 ore).
Obiective turistice de vizitat în zona carstică Roşia din Pădurea Craiului:
– 2 din cele 4 peşteri amenajate din Pădurea Craiului:
1. Peştera cu cristale din mina Farcu – singura peşteră cu cristale de calcit amenajată din Europa
– 5 din cele 10 peşteri speoturistice (peşteri în care accesul se face în număr limitat, cu ghid şi echipat corespunzător):
1. Peştera Grueţ
2. Peştera Doboş
3. Peştera Hârtopul Bonchii
4. Peştera Ciur-Ponor
5. Peştera Craiului
Primele două, Grueţ şi Doboş sunt destinate celor ce vor să facă primii paşi în speologie fiind accesibile inclusiv copiilor. Hârtopul Bonchii, Peștera Ciur-Ponor şi Craiului au grad mare de dificultate, cu timpi mai lungi de parcurgere, acestea implicând şi pasaje mai dificile de străbătut.
– 4 sectoare pitoreşti de chei:
1. Cheile Cuţilor
2. Cheile Lazurilor
3. Cheile Strâmturii
4. Cheile Albioarei
– izbucuri aflate în locuri pitoreşti, sălbatice (amintim aici doar câteva, cele care prezintă interes turistic) :
1. Izbucul Roşia
2. Izbucul Bulbuci sau Toplicioarei
3. Izbucul Topliţei de Roşia
– platouri carstice ciuruite de doline:
1. Platoul Runcuri
2. Dealul Farcului
– biserici vechi de lemn sau piatră:
1. Biserica reformată din Remetea
2. Biserica de lemn din Şoimuş – Petreasa
3. Biserica de lemn din Gurbeşti
4. Biserica de lemn din Goila
– Moara de apă de la Roşia – ridicată la sfârșit de secol XIX, singura moară de apă funcțională din Bihor.
Traseele turistice marcate din zona carstică Roşia din Pădurea Craiului sunt în mare parte scurte, accesibile familiilor cu copii.
1. Cel mai cunoscut și străbătut traseu este traseul tematic Descoperă Valea Roșiei. Acesta este marcat cu punct albastru și pornește de la Peștera cu cristale din mina Farcu. Peștera este accesibilă pe drum asfaltat din 2 direcţii: din satul Roşia şi din satul Lazuri. Din centrul comunei Roşia se merge 4 km pe drumul comunal semnalizat cu indicatoare ce duc până la peşteră. Din parcarea peşterii începe traseul tematic de circa 2 km și 70 m diferenţă de nivel. Pe traseu sunt locuri de popas și panouri informative care familiarizează turiștii cu fenomenele carstice ale zonei, istoria exploatării de bauxită precum și cu speciile de arbori și animalele sălbatice specifice aceastei zone. Traseul culminează cu pitoreasca belvedere de pe Stanu Cârnului. De pe balconul amenajat se deschide o largă panoramă spre partea din amonte a Văii Lazurilor. Pe stâncile de sub balcon sunt amenajate 48 de trasee de cățărat cu dificultăți între 5+ și 10+.
2. Traseul Peștera Farcu – Izbucul Roșia, marcat cu cruce albastră și o lungime de circa 2 km.
3. Circuitul Cheilor Cuților, marcat cu punct roșu și o lungime de circa trei kilometri
4. Circuitul Cheilor Lazurilor, marcat cu punct albastru și o lungime de 5,7 km
Pentru cei care vor să parcurgă trasee mai lungi în zona carstică Roşia din Pădurea Craiului, pot urmări unul din cele 2 trasee marcate pentru alergători.
- Traseul Văii – Marcajul este reprezentat de silueta unui alergător colorat în verde. Traseul are o lungime de 17 km și o diferență de nivel de 650 m.
2. Traseul Colinelor – Marcajul este reprezentat de silueta unui alergător colorat în roșu. Traseul are o lungime de 30 km și o diferență de nivel pozitivă cumulată de 1600 m
Cicliștii au la dispoziție 4 trasee marcate. Marcajul este o bicicletă și un ciclist verde pe fond alb.
1. Descoperă satul vechilor tradiții : Remetea – Drăgoteni – Șoimuș – Petreasa – Remetea. Are o lungime de 11 km, cu circa 70 m diferență de nivel.
2. O vizită la Peștera Meziad: Remetea – Meziad – Peștera Meziad – Meziad – Sohodol – Căbești – Josani – Remetea. Traseu în lungime de 36 km și circa 320 m diferență de nivel.
3. Valea Roșiei în imagini: Roșia – Ponița – Peștera cu cristale din Mina Farcu – Dealul Farcului – Valea Pietrii Negre – Dealul Tinoasa – Platoul Runcuri – Ponița – Roșia. Traseu în lungime de 21 km și circa 630 m.
4. Pădurea Craiului, all-inclusive: Remetea – Josani – Goila – Vălani de Pomezeu – Câmpani de Pomezeu – Pomezeu – Sitani – Luncasprie – Cheile Albioarei – Platoul Runcuri – Ponița – Peștera cu cristale din mina Farcu – Lazuri – Roșia – Căbești – Josani – Remetea Distanţă parcursă: 54 km Diferenţa cumulată de nivel: 810 m.
Valea Roşiei poate fi vizitată tot timpul anului, mai ales dacă motivul principal al vizitei îl constituie peșterile. Dar cele mai fotogenice perioade de vizitat sunt primăvara și toamna. Primăvara, în a doua parte a lunii aprilie, pomii fructiferi ce sunt în floare și iarba verde, contrastează cu fundalul alb al culmilor mai înalte.
În iunie fânaţele încep să fie smălţuite de flori și parcelele cultivate să se evidențieze printre casele răsfirate. Zilele călduroase vă îmbie să străbateți porțiunile sălbatice de chei.
Toamna, lumina caldă, temperaturile plăcute, câmpurile cosite, cu căpițe și pădurile ruginii vă invită la drumeție sau ciclism pe culmile domoale.
